Statul devine bancă pentru firmele cu datorii

Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de act normativ privind eşalonarea pe maximum cinci ani a debitelor restante înregistrate de întreprinderile private, dar şi de cele publice. Statul se aşteaptă ca aproximativ 20.000 de firme să apeleze la noua facilitate. Normele metodologice n-au fost încă elaborate, dar autorităţile spun că se vor mişca repede.

Ministerul Finanţelor a publicat proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind acordarea eşalonărilor la plată pentru firmele publice şi private, iar actul normativ urmează să fie analizat de Executiv în perioada imediat următoare. Potrivit vicepreşedintelui ANAF Mihai Gogancea-Vătăşoiu, această facilitate a apărut ca urmare a greutăţilor întâmpinate de autorităţi în procesul de executare a debitorilor, dar şi ca o măsură de sprijinire a firmelor aflate în dificultate financiară. „Finanţele publice erau cumva atipice în această perioadă de criză financiară, iar prin această lege ne aliniem la piaţă", a declarat oficialul ANAF pentru „Adevărul".

Astfel, statul este dispus, la fel ca o bancă, să acorde o perioadă de graţie de până la cinci ani datornicilor aflaţi în criză de lichidităţi, inclusiv persoanelor fizice autorizate (PFA). În schimb, va percepe o dobândă aferentă ratelor de rambursare a datoriei care poate ajunge la maximum 15% pe an. Potrivit proiectului de act normativ, în maximum 30 de zile de la data publicării lui în Monitorul Oficial se vor aproba şi normele metodologice. 

Cine se califică?

Firmele care pot cere eşalonarea la plată trebuie să îndeplinească şase condiţii cumulative. În primul rând, la momentul eliberării certificatului de atestare fiscală, contribuabilul trebuie să aibă depuse toate declaraţiile la ANAF. Apoi, firma trebuie să dovedească - prin prezentarea unei evidenţe a fluxului de numerar pe ultimele şase luni - că se află în dificultate temporară de lichidităţi. O altă condiţie obligatorie este constituirea unei garanţii, în baza căreia statul să-şi poată recupera datoriile în cazul în care firma nu reuşeşte să respecte eşalonarea la plată.

Nu în ultimul rând, întreprinderea nu poate beneficia de această facilitate dacă se află în insolvenţă sau în dizolvare, sau dacă i s-a stabilit răspunderea solidară pentru una dintre aceste proceduri. Condiţia de bază este ca firma să înregistreze datorii la Fisc. Potrivit vicepreşedintelui ANAF, dacă de la momentul depunerii cererii de eşalonare până la momentul aprobării acesteia întreprinderea acumulează noi datorii, acestea trebuie plătite pentru ca dosarul să poată fi aprobat. Garanţiile pe care statul le cere pentru acordarea facilităţii au stârnit deja comentarii în mediul de consultanţă fiscală. Proiectul de act normativ prevede ca, în cel mult 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu, contribuabilii trebuie să constituie garanţii. Acestea pot fi sub forma „consemnării de mijloace băneşti la o unitate a Trezoreriei", a scrisorii de garanţie bancară sau a bunurilor aflate în proprietatea contribuabilului sau a unei terţe persoane.

Banca are rol-cheie

Consultanţii fiscali atrag atenţia că, în situaţia în care firma are bani de garanţie care să acopere debitul şi dobânzile, nu mai are nevoie de eşalonare. În acest caz, scrisoarea de garanţie bancară va fi forma la care vor apela cei mai mulţi contribuabili. Rămâne însă de văzut cât de flexibile vor fi instituţiile de credit. Odată aprobată facilitatea, ratele de eşalonare pot lua diferite forme, în funcţie de preferinţele contribuabilului. În cazul întârzierii ratei, nivelul dobânzii este de 0,03% pentru fiecare zi de întârziere, în situaţia în care contribuabilul constituie întreaga garanţie sub forma scrisorii bancare. 

Documente necesare

- Cererea de acordare a eşalonării la plată se depune la registratura organului fiscal sau se transmite prin poştă cu confirmare de primire
- Certificat de atestare fiscală, care cuprinde obligaţiile datorate şi nestinse la data eliberării documentului
- O copie după planul de redresare economică sau de restructurare, însoţită de procesul-verbal al Adunării Generale a Acţionarilor în care s-a discutat acest plan
- Certificatul constatator care să ateste starea firmei (aceasta nu trebuie să se afle în insolvenţă sau dizolvare)
- Un document cu evidenţa fluxului de numerar al firmei pe ultimele şase luni, menit să certifice „lipsa temporară a disponibilităţilor băneşti“
- Acceptul băncii de a elibera o scrisoare de garanţie bancară şi, ulterior, documentul propriu-zis sau dovada altei garanţii