Evoluţii politice?

Mă întreb însă ce vor face tovarăşii de drum. Cum vor înghiţi aceştia găluştele fierbinţi precum tribunul, preşedintele poporului, pe patronul Stelei sau pe ghinărarul de izmene?

Se vede că a venit toamna şi că se apropie un nou ciclu electoral - în câmpul politic au loc tot felul de întâmplări. Am pus titlul sub semnul întrebării pentru că nu sunt sigur că e neapărat vorba despre „evoluţii" numai dacă folosim termenul cumva neutru, fără a marca şi vreo valorizare. Între semnele pozitive aş marca demisia dlui Eckstein din poziţia de consilier la Cotroceni pe motiv de nepotrivire de caracter în chestiunea sensibilă privind Roşia Montană. Dacă ne amintim şi demisia mai veche a ministrului Sănătăţii, am putea conchide că tânăra generaţie de politicieni de la UDMR este mai puţin dispusă la compromisuri jenante, mai puţin „românizată" decât generaţia veche, ceea ce ar putea însemna că acest partid curcubeu din punct de vedere doctrinar are o anumită capacitate de înnoire, situaţie greu de întrevăzut în cazul partidelor româneşti care este mult mai greu de întrevăzut. Un alt semn bun mi se pare aruncarea dlui Lăzăroiu, fost consilier la Cotroceni, meteoric ministru al Muncii, în neantul din care a apărut. Dacă şi jupânul de la Cotroceni s-a săturat de basmele cu Albă-ca-Zăpada şi alte diversiuni „sociologice", e clar că deja junele Venturiano se manifestase prea mult!

Cum era de aşteptat, în tabăra „opoziţiei unite", PC, partidul tuturor trecerilor dintr-o barcă politică într-alta, a început agitaţia. Că vrea mai multe locuri de candidaţi la alegerile locale, că dacă nu le obţine, va propune candidaţi proprii ş.a.m.d. Deocamdată, presiunea e vizibilă la televiziunile partidului unde apariţiile „colegilor de coaliţie" s-au rărit în mod nemisterios. E clar că PNL s-a pripit făcând alianţa cu felixianul partid, cum şi PSD a procedat la fel acceptând această grupare care l-a trădat deja de câteva ori în USL. Dacă ar avea ceva sânge în instalaţie, dnii Antonescu şi Ponta ar trebui să excludă din alianţă această încropire politică născută dintr-o televiziune. Şi s-o lase în seama „Mişcării Populare".

Aceasta din urmă, pe lângă PDL, ar mai trebui să cuprindă partidul ghinărarului de izmene, pe cel al tribunului, născut şi el dintr-o publicaţie de scandal, altul ivit dintr-o echipă de fotbal şi, pour la bonne bouche, şi pe cel născut din „televiziunea poporului". Mai populară decât atât cred că nu se poate! Am totuşi două curiozităţi. De ce preşedintele şi-a trimis fiica mai mare să înscrie numele minunii politice la OSIM şi nu un vechi tovarăş de luptă politică? Nu mai are încredere decât în membrii de gradul I ai familiei? A doua - ce vor face tovarăşii de drum? Nu mă refer la dnii Ungureanu, Baconschi sau Paleologu. Ei vor putea invoca demn disciplina de partid sau, Doamne iartă!, chiar raţiunea de stat. Iar dl Voinescu, un interesant Hopa Mitică politic, nu trebuie să invoce nimic în afara oportunismului eclatant. Mă gândesc însă la cei din afara partidului, cum sunt dnii Liiceanu, Patapievici, Cărtărescu, Mihăieş etc., mulţi dintre ei, declaraţi anti-extremişti, puşi de tribun pe „lista morţii" publicată în „România Mare" în anii nouăzeci. Sau, poate, li se pare că timpul şterge păcatele şi tribunul europarlamentar a devenit frecventabil? Bun. Atunci s-o ştim şi noi!