Articole scrise de Dan Caragea

DOOM (2005) a admis o serie de dublete: chipie/chipiuri, cicatrice/cicatrici, coarde/corzi, coperte/coperţi, găluşte/găluşti, niveluri/nivele (cu sensul „înălţime, stadiu, treaptă”), râpe/râpi, tuneluri/tunele etc. Despre aceste dublete am promis că ...

Mă voi opri astăzi asupra unor chestiuni ortoepice (alfabetul şi dubla accentuare), precum şi asupra unei chestiuni morfologice (pluralul dublu). Trebuie spus din capul locului că aceste fenomene merită o reflecţie mai îndelungată pentru ca DEX-ul să...

Unul din principiile călăuzitoare ale noului dicţionar ar trebui să fie acesta: fiecare cuvânt să aibă dreptul la propria sa intrare. Aceasta presupune „dezagregarea” multor intrări care reunesc astăzi substantive, uneori de genuri diferite, şi adjec...

Cred că a venit vremea ca Academia Română, prin institutul său specializat, să ne ofere un dicţionar standard, contemporan, pentru marele public, care să ţină seama de cele mai bune practici din lexicografia internaţională, cu precădere de cele din c...

Adjectivul „diacritic” a fost împrumutat din franceză (unde apare în secolul al XVII-lea, fiind preluat, pe cale cultă, din greaca veche ‒ „diakritikós”) şi înseamnă „care deosebeşte”. Termenul se foloseşte în ortografie (a se vedea mai jos) şi în me...

În limba română, apostroful este un semn folosit în ortografie. Istoria lui este aproape la fel de lungă ca şi cea a punctului. Îl moştenim de la greci şi latini, pe linie cultă, dar folosirea lui în limba noastră scrisă este astăzi destul de limitat...

De la Paşti şi până la Înălţare, creştinii ortodocşi se salută când se întâlnesc pentru prima dată în această perioadă cu arhicunoscutul „Hristos a înviat!”. Majoritatea românilor la care am auzit urarea continuă să pronunţe însă „Cristos a înviat!”,...

În continuarea articolului de săptămâna trecută, voi încheia prezentarea regulilor privind despărţirea în silabe, abordând şi chestiunea despărţirii la capăt de rând, inclusă în ortografie şi învăţată atâta vreme cât va supravieţui „galaxia Guttenber...

Voi încheia grupajul de texte dedicat ortografiei cu un articol care se adresează îndeosebi profesorilor de limba şi literatura română, elevilor (mai ales celor din gimnaziu), profesioniştilor din industria cărţii şi a altor publicaţii care, în munca...

În limba scrisă, punctuaţia contribuie la precizarea înţelesului enunţurilor. Considerată o ramură a lingvisticii, unii spun a gramaticii, punctuaţia este, deopotrivă, o disciplină normativă, dar şi o artă. Deprinderea punctuaţiei este o cerinţă anev...

Nevoia de a prescurta scrisul este veche şi pare să fi fost, la începuturi, legată de textele ce urmau să fie gravate pe monede. În mod riguros, distingem astăzi între abrevieri, acronime, sigle şi simboluri, prezentate, în ortografie, sub numele gen...

Definiţiile date de dicţionarele explicative cuvântului „plagiat” ţin, fireşte, de uzul comun, nefiind decât în parte satisfăcătoare atunci când preocupările noastre depăşesc sfera lexicografiei. De aceea, în articolul de azi, vom cerceta înţelesuril...

Auzim tot mai des, în ultima vreme, cuvântul „plagiat“ legat de lumea academică, dar şi de cea politică. Iată de ce socotim că discuţiile, destul de aprinse de altfel, vor avea de câştigat dacă vom cerceta mai întâi etimologia şi semantismul acestui ...

Acum vreo două decenii, scrierea cu majusculă era tratată în „Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie”, al Academie Române, ultima ediţia, a V-a, fiind publicată în 1995. Ulterior, Academia a renunţat la „Îndreptar…”, prezentând aceste ches...

Ne vom opri astăzi asupra unui obicei tradiţional de Anul Nou, fără legătură cu ciclul religios al Crăciunului, sorcovitul, a cărui denumire este bulgărească, dar ale cărui rădăcini adânci trebuie căutate în mitologia populară, arhaică, a populaţilor...

Cei pasionaţi de înţelesurile adânci ale cuvintelor ar putea aduna zeci de pagini pe seama a cât s-a scris şi se va mai scrie la noi despre etimologia cuvântului „Crăciun”. Îi previn pe aceşti cititori că originea acestei vocabule fundamentale nu est...

În lumea de azi, mesajele scrise apar pretutindeni. Le întâlnim pe stradă, pe afişe şi indicatoare, în magazine, pe etichete, alături de tot ce se vinde, pe şosele, la intrarea şi ieşirea din localităţi etc. Omul contemporan trăieşte într-o lume prol...

Limba română se manifestă ca un sistem lexical deschis, primind necontenit cuvinte din limbi străine, dominantă fiind azi engleza anglo-americană. În general, aceste cuvinte îşi menţin scrierea şi pronunţia din limba de origine, fără adaptări. Fireşt...

În limba română, cuvintele compuse, aparţinând tuturor claselor morfologice, se scriu fie despărţite, fie cu cratimă, fie împreună. În DOOM (2002), se face o descriere detaliată a principiilor care guvernează aceste opţiuni....

Abordarea formării cuvintelor prin derivarea cu sufixe şi prefixe este o temă actuală nu doar pentru că greşelile persistă, ci şi pentru că se observă, sub nefasta influenţă a englezei, o exagerată folosire a cratimei la cuvintele mai noi, formate cu...

Încheiem astăzi dificultăţile morfologice persistente. De aceea, nu voi relua toate aspectele din „Îndreptar”, ci doar pe cele curente, discutând şi unele tendinţe recente. Actuala fază se caracterizează îndeosebi prin absenţa modelelor de limbă. Jur...

„Nu trebuie să fii lingvist ca să-ţi dai seama că limba română s-a urâţit sau, mai bine zis, este urâţită, simplificată, traumatizată de unii vorbitori fără carte şi fără bun simţ. Nici limba scrisă nu dă totdeauna semne de inteligenţă şi corectitudi...

Norma ne arată că nu ne putem bizui în chip absolut doar pe auz sau pe pronunţia deprinsă spontan, de la alţii. Deşi principiul scrierii limbii române este fonetic, există diferenţe subtile între scriere şi rostire. Spunem, bunăoară, „uaie“ (cu u scu...

Ne-am propus, de-a lungul unei serii de articole, să prezentăm cele mai frecvente dificultăţi de limbă, surprinse în manifestările actuale, dificultăţi atât de pronunţie, cât şi de scriere. Să o spunem de la început: multe dintre aceste perturbări se...

Îmi asum următoarea afirmaţie peremptorie, rodul experienţei de o viaţa: doar un număr infim de vorbitori de română ştiu alfabetul limbii noastre. O chestiune de instrucţiune elementară, de clasa întâi, veţi spune, dar căreia învăţământul nostru i-a ...

Acum când lumea noastră se suceşte şi să răsuceşte pe tema rostului religiei în şcoli, când s-a scris cam tot ce se putea scrie, de o tabără şi de altă de preopinenţi, cu încrâncenare, uşurătate, amărăciune sau chiar venin, mie nu îmi rămâne decât să...

Mai ieri am dat şi eu cu nasul şi cu ochii cât cepele peste una din multele variante virtuale ale unui text care pretinde că aduce la lumină faptul că celţii din Ţara Galilor vorbeau, cel puţin prin secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, limba română.

Învăţătoarea Valeria este foarte tânără, nu este căsătorită, dar copiii îi spun „doamnă”. Ea este pentru ei o a doua mamă. Desigur, o „mamă virgină”.

Tudor (7 ani şi 3 luni) nu vrea să înveţe să scrie şi să citească. Părinţii au un dubiu: nu ştiu dacă el nu este capabil să înveţe sau dacă, pur şi simplu, nu doreşte să arate ce ştie. Înclină amândoi spre a doua ipoteză....

Sorin are 7 ani şi trei luni şi provine dintr-o familie de nivel economic ridicat, în care mama (de 33 de ani) reprezintă structura puternică, fiind un adevărat lider. Tatăl, mai în vârstă cu 15 ani decât mama, vorbeşte puţin şi stins. Bunicii patern...

Radu are şapte ani şi două luni. Copilul manifestă, în notaţiile învăţătoarei, simptomatologia hiperactivităţii cu deficit de atenţie. Elevul prezintă un nivel intelectual superior, dar se află în plin proces de regresie, cu agresivitate manifestată ...

Acest caz se bazează pe manifestările negative ale stărilor depresive pe care le-am întâlnit la o elevă de 7 ani şi 8 luni şi ale căror efecte sunt vizibile în viaţa de zi cu zi a fetiţei. Prima interacţiune cu fetiţa ne relevă un „omega depresiv”, c...

Mihai are 7 ani şi 11 luni. La şcoală, este o fire impulsivă, extravertit şi are mimica feţei jucăuşă. Recomandarea şcolii s-a cumulat cu cererea din partea bunicii materne de a sta de vorbă cu psihopedagogul, deoarece rezultatele lui şcolare erau fo...