De la muzică nu se ia vacanţă!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

…obişnuiesc să le amintesc acest lucru tinerilor mei colaboratori. Fie că sunt studenţi sau elevi, fie că sunt tineri profesionişti sau sunt începători care dibuie cu anume stăruinţă pe drumul fără de sfârşit al artei muzicale; …de fiecare dată, pentru a fi îndreptăţită, implicarea întru muzică nu poate fi decât totală. Iar aceasta dacă gândul ţinteşte spre înalt, dacă dorinţa comunicării devine imperioasă.

Am în vedere dobândirea treptată a unui limbaj propriu artei muzicale, un limbaj al condiţionărilor fireşti în baza cărora complexul sonor poate crea imagini muzicale; de sunt condiţionate de o gândire realmente creativă. Aparţinem acestui teritoriu al spiritului, teritoriu în care o idee, conştiinţa mentală a semnului, a sunetului, poate crea muzică.

Sunt aspecte pe care nu poţi să nu le observi atunci când muzica ia naştere sub imperiul relaţiei maeştrilor cu cei tineri; …pe drumul uceniciei continue. Le-am observat şi în aceste zile pe parcursul concertelor Festivalului Enescu şi Muzica lumii, concerte şi repetiţii susţinute la Sinaia, optsprezece ani consecutiv, manifestări prilejuite de aniversarea zilei de naştere a maestrului.

image

Concert cu totul aparte, întâlnirea marei pianiste Elisabeth Leonskaya (foto dreapta), a maestrului Horia Andreescu, cu tinerii instrumentişti ai orchestrei Romanian Sinfonietta, a marcat - aici, la Casino -Sinaia, dar şi ulterior la Bucureşti, la Atheneul Român prin grija fundaţiei Lanto Communication, a marcat momentul de graţie al unei întâlniri cu totul semnificative. Şi nu este pentru prima dată când Leonskaya îi întâlneşte pe copii noştri, pe tinerii noştri muzicieni. Pentru întâlnirile, pentru repetiţiile, pentru concertele susţinute în compania acestora, nu acceptă onorarii! Este relaţia ce se naşte din prea-plinul generozităţii înţelept rostuite a maestrului, din vasta experienţă umană şi profesională a acestuia, cu setea avidă de cunoaştere a celor tineri care parcurg primele etape ale drumului întremător, cu totul seducător al artei muzicale. Întregul program dedicat creaţiei beethoveniene, realizarea acestuia – Uvertura Egmont, Simfonia a V-a în do minor, „ a destinului“, de asemenea susţinerea Concertului al 3-lea în do minor, determină condiţia unei maturizări rapide, precoce, a grupului orchestral al tinerilor muzicieni, elevi ai claselor liceale ale diferitelor colegii vocaţionale din întreaga ţară, inclusiv din cele două colegii bucureştene. Nu poţi să nu remarci, ascultând-o şi reascultând-o pe marea pianistă, condiţionarea supremă privind împlinirea mesajului beethovenian reprezintă, şi aici, componenta spirituală a muzicii; iar aceasta pe deasupra concepţiei academice vii, pe deasupra valorii expresive a sunetului. L-a avut alături pe Horia Andreescu, maestrul care vitalizează, care aduce consistenţă expresivă, sens ideatic, acestui măreţ opus simfonic construit de această dată şi asumat împreună cu tinerii muzicieni.

Bucurie, adresare colocvială de aleasă cordialitate a indus celălalt moment - l-aş numi - „de suflet“, anume concertul familiei de muzicieni Cazacu, minunatul violoncelist însuşi, directorul artistic al Festivalului. A creat o atmosferă inspirat laborioasă ce înlesneşte buna comunicare muzicală derobată de exigenţele formale ale unui public care, în alte situaţii, „cântăreşte“ mai mult decât iubeşte marea muzică. Iulia Adriana şi Ştefan, însufleţind nu numai vioara şi violoncelul dar şi viola, flautul şi contrabasul, de asemenea invitaţii acestora, harpista Adriana Câlţea, flautistul Mihai Vaida şi pianistul Iulian Ochescu, au delectat publicul nu numai cu lucrări ale repertoriului classic, dar şi cu miniaturi instrumentale de largă accesibilitate, momente savurate cu încântare de marele public; …mulţi melomani de ocazie care au învăţat că un Trio de Beethoven, spre exemplu, este compus din mai multe părţi, că între acestea nu se aplaudă pentru a nu-i deconecta pe muzicienii performeri, dar şi pe ceilalţi ascultători, de atmosfera, de ambientul artistic creat.

image

Merită de observat, ansamblul orchestral „Junior“ este realmente cea mai tânară formaţie orchestrală a ţării; sunt copii talentaţi cu vârste cuprinse între 12 şi 16 ani; mulţi dintre ei au cântat acum pentru prima oară în ansamblu. Au avut marea şansă de a colabora cu tânărul maestru Gabriel Bebeşelea (foto dreapta), un as al generaţiei sale, un talent inspirator al comunicării specifice dată fiind cordialitatea, promptitudinea, profesionalismul dirijoral realmente entuziasmant. Au oferit creaţii ale simfonismului timpuriu, celebra simfonie „a despărţirilor“, de Haydn, în sugestivă versiune scenică, de asemenea celebrul Concert „Iarna“ de Antonio Vivaldi, realizat cu captivantă strălucire violonistică de tânărul Ştefan Aprodu; …de numai treisprezece ani!

Au mai putut fi audiate aici, la Casino-Sinaia, dar şi la Bucureşti, la Atheneul Român, cunoscuta Orchestră Naţională de Tineret a Olandei, într-un program de imensă responsabilitate profesională; amintesc doar suita din baletul „ Petruşka„ de Igor Stravinski. Este ansamblul din care îşi recrutează muzicienii celebra orchestră Concergebouw din Amsterdam ! Pe la noi în buna tradiţie a locului, destui filamonişti bucureşteni s-au simţit „concuraţi“ de evoluţia în adevăr spectaculoasă, din ultimii ani, a Orchestrei Române de Tineret conduse de Cristian Mandeal; …cu participarea solistică a pianistului Andrei Licareţ. Vor evolua cum se spune „pour la bonne bouche“, în încheierea Festivalului, în ultimele zile ale acestei luni.

Este de ştiut, nivelul de excepţie al evoluţiilor orchestrale, indiferent care sunt acestea, este asigurat de nivelul evoluţiilor muzicale camerale de care dispune fiecare muzician al ansamblului. Căci educaţia muzicală instrumentală individuală dobândeşte autenticitate doar atunci când se conjugă în mod firesc cu educaţia cântului în ansamblu, în ansamblul cameral şi în cel orchestral. S-au ridicat la acest nivel studenţii cvartetişti ai Universităţii bucureştene de muzică, violonistele Daniela Tudor şi Andreea Greluş, violistul Bogdan Făgăraş, violoncelistul Constantin Borodin; ...pe parcursul momentelor primei părţi a Cvartetului op. 57 de Edvard Grieg. Remarcabilă realizare muzicală studenţească!

image

Momente camerale emblematice au fost cele oferite de violonistul Liviu Prunaru, violoncelistul Marin Cazacu şi pianista Angela Drăghicescu pe parcursul unei inedite lucrări enesciene care este Serenade lointaine; ...sau de către minunata formaţie a tinerilor cvartetişti clujeni, Arcadia, în mod special pe parcursul celui de al doilea Cvartet de Bela Bartok.

image

Evoluţii pianistice captivante, în recital, au oferit pianista Adela Liculescu, studentă a Conservatorului din Capitala Austriei; cu totul recent a dobândit un preţios instrument drept distincţie a firmei Yamaha. Inteligenţă şi acută sensibilitate a dovedit şi pianistul Cristian Sandrin (foto dreapta), student masterand la Royal Accademy of Music Londra; deţine un absolut control al aparatului pianistic, important în definirea complexului timbral, în creaţii atât de distincte din punct de vedere stilistic cum este muzica lui Beethoven sau Alexandr Scriabin.

„Generaţia Mileniului III“, „Tineri români în lume“, „Sub aripa Sfintei Marii“, Spirit enescian şi tradiţie europeană“, „Familii de muzicieni“, „Capodopere ale muzicii de cameră“, „Clasic, divertisment, jazz... and more“; ...sunt programe în cadrul cărora au apărut aici, la Sinaia, în luna august, peste 300 – da, trei sute! – de tineri muzicieni sosiţi din toate colţurile ţării, elevi şi studenţi, tineri absolvenţi ai instituţiilor noastre de învăţământ muzical; ...inclusiv trei orchestre ale tinerilor muzicieni din ţată şi una sosită din Olanda. Iar socializarea prin muzică, în numele muzicii, se arată a fi cu totul benefică în formarea personalităţii viitorului muzician.

Sunt ani buni – optsprezece la număr - de când Primăria oraşului Sinaia, actualmente în colaborare cu Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română“, colaborează în susţinerea evenimentelor acestui Festival prilejuit de aniversarea zilei de naştere a celui mai important muzician român. Sunt motive importante pentru care nu luăm vacanţă de la muzică. Căci „ne odihnim de muzică prin altă muzică“ obişnuia să spună George Enescu.

Materialul a apărut anterior în revista România Literară.


FOTO Virgil Oprina

image
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite