Dirijorul Valery Gergiev se întoarce la Bucureşti, pentru două concerte alături de celebra Munchner Philharmoniker, în Festivalul Enescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Celebrul Valery Gergiev, dirijând Munchner Philharmoniker, pe scena de la Sala Palatului, sâmbătă seara        Fotografii: Alex Damian
Celebrul Valery Gergiev, dirijând Munchner Philharmoniker, pe scena de la Sala Palatului, sâmbătă seara        Fotografii: Alex Damian

Cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului George Enescu îl readuce pe scena Sălii Palatului pe celebrul dirijor Valery Gergiev, la pupitrul orchestrei Münchner Philharmoniker, în două dintre cele mai aşteptate concerte din seria Mari Orchestre ale Lumii, programate în două zile consecutiv, pe 9 şi 10 septembrie.

Sâmbătă, 9 septembrie, maestrul Valery Gergiev a încântat publicul Festivalului George Enescu printr-un concert extraordinar, alături de Münchner Philharmoniker, desfăşurat la Sala Palatului, devenită neîncăpătoare pentru cei veniţi să-l admire pe marele dirijor. Programul serii, inclus în seria Mari Orchestre ale Lumii, a debutat magistral cu una dintre cele mai frumoase interpretări ale Concertului nr. 2 pentru pian şi orchestră în do minor op. 18 de Rahmaninov din toate ediţiile Festivalului Enescu.

Pianistul rus Daniil Trifonov (foto:dreapta) s-a întrecut pe sine şi a reuşit să facă o bijuterie interpretistică dintr-un concert extrem de cunoscut şi de cântat de-a lungul timpului. Câştigător al prestigioaselor concursuri Ceaikovski şi Rubinstein, la doar 20 de ani, Trifonov este una dintre cele mai promiţătoare tinere prezenţe pe scena muzicii clasice actuale, iar interpretările sale, sensibile şi profunde, nu încetează să-i impresioneze pe maeştrii genului. 

Munchner Philharmoniker_foto Alex Damian
„El are totul şi mai mult … sensibilitate şi, de asemenea, elementul demonic. N-am auzit niciodată aşa ceva”, spunea Martha Argerich despre pianistul rus Daniil Trifonov (foto:dreapta). 

Seara a continuat cu extraordinara Simfonie a IV-a în Mi bemol major “Romantica” (WAB 104) a lui Anton Bruckner, poate cea mai cunoscută şi mai accesibilă simfonie a compozitorului austriac, pe care Münchner Philharmoniker, sub bagheta (care putea fi foarte bine şi o... scobitoare, fiindcă se ştie că maestrului îi place să dirijeze cu scobitoarea) lui Valery Gergiev, a interpretat-o desăvârşit. Simfonia, despre care se spune că a fost scrisă de 9 ori de perfecţionistul Bruckner, impresionează prin grandoarea ei, prin complexitatea armonică şi contrapunctică, alternând pasajele clocotitoare şi violente, amintind de Wagner, cu altele mai suave, chiar triste, în care-l putem regăsi pe Schubert.

Munchner Philharmoniker_foto Alex Damian

Duminică, 10 septembrie, Valery Gergiev urcă pentru a doua oară, la această ediţie Enescu, pe scena Sălii Palatului, unde va dirija aceeaşi orchestră Münchner Philharmoniker, pe care o şi conduce, cu un program la fel de atrăgător. Programul serii – începând cu ora 19.30 – include, pentru început, Simfonia I în Mi bemol major op. 13 (1905) a lui George Enescu, prima simfonie a lui Enescu, terminată în 1905 şi dedicată prietenului şi colegului său de la Conservatorul parizian, compozitorul italian Alfredo Casella. Lucrarea are prima audiţie pe 21 ianuarie 1906, la Théâtre du Châtelet, din Paris, în cadrul Concertelor Collone, fiind foarte apreciată deopotrivă de critici şi de public. 

Munchner Philharmoniker_foto Alex Damian

Seara va continua cu o lucrare a compozitorului francez Camille Saint-Saëns: Concertul nr. 1 pentru violoncel şi orchestră în la minor op. 33 (1873), interpretat de un tânăr violoncelist român, Andrei Ioniţă.

Suita simfonică „Şeherazada“ op. 35 (1885) de Nikolai Rimski-Korsakov, pe care Valery Gergiev a mai prezentat-o publicului într-o ediţie anterioară a Festivalului Enescu, va încheia seara. Inspirată, după cum arată şi subtitlul ei, de celebra 1001 de nopţi, această lucrare orchestrală, considerată cea mai populară a compozitorului rus, combină două elemente specifice muzicii ruseşti: o orchestraţie plină de culoare şi nerv, dar şi un interes faţă de sonoritul oriental, izvorât dintr-un interes special faţă de est şi Orient.

Munchner Philharmoniker_foto Alex Damian

Unul dintre cei mai aclamaţi dirijori ai lumii, Valery Gergiev (foto:dreapta) a absolvit Conservatorul de Stat din Leningrad „Rimsky-Korsakov”, avându-la ca profesor pe legendarul Ilya Musin. La 23 de ani a câştigat Competiţia de Dirijat de la Berlin „Herbert von Karajan”. În 1977, şi-a făcut debutul ca dirijor secund la Teatrul Kirov (mai târziu devenit Mariinsky), pe care avea să-l conducă începând din 1988, succedându-i la conducere lui Iuri Temirkanov. Prima lucrare pe care a dirijat-o a fost ambiţioasa operă a lui Prokofiev Război şi Pace, în 1978. Gergiev a reuşit să aducă, de-a lungul timpului, pe scena Teatrului Mariinsky mai mulţi solişti de renume mondial, îmbogăţind, în acelaşi timp, şi repertoriul de operă şi de balet al Teatrului. A devenit cunoscut la nivel internaţional pentru montarea tuturor operelor de Porkofiev şi Şostakovici la Teatrul Mariinsky, ca şi a operelor lui Wagner pe scena din Sankt Petersburg. Gergiev a înfiinţat Gergiev a înfiinţat şi câteva festivaluri internaţionale cum ar fi Gergiev Festival (Olanda), Festivalul de Paşti din Moscova şi Stelele Nopţilor Albe (Sankt Petersburg), considerate unele dintre cele mai bune evenimente de gen din lume.

Pe lângă activitatea concertistică şi de management cultural, Valery Gergiev se remarcă şi pentru atitudinea sa umanitaristă, organizând mai multe concerte caritabile „Beslan: Muzică pentru Viaţă” ţinute la New York, Paris, Londra, Tokyo, Roma şi Moscova. De asemenea, sprijină în permanenţă tinerii muzicieni înzestraţi, sprijinindu-i prin programe pentru copii şi tineret, reduceri pentru grupuri şi chiar concerte gratuite pentru studenţi. Din 2007 Valery Gergiev e Dirijor Principal al Orchestrei Simfonice din Londra şi mai colaborează cu Filarmonica din Viena, Orchestra Scala din Milano şi Orchestra Simfonică din Rotterdam. A fost recompensat, de-a lungul carierei sale, cu numeroase premii şi distincţii culturale, şi o amintim pe una dintre cele mai recente: Dirijorul Anului (2009) primită din partea Societăţii Regale de Muzică a Marii Britanii.

                                                                                     Violoncelistul Andrei Ioniţă (Foto: Daniel Delang)

Andrei Ioniţă_ Foto Daniel Delang

Numit de publicaţia The Times, „unul dintre cei mai captivanţi violoncelişti care s-au afirmat în ultimul deceniu”, Andrei Ioniţă este laureat al Concursului Internaţional Ceaikovski, în 2015, după ce, în anii trecuţi, a primit şi alte distincţii importante: Premiul I la concursul internaţional Aram Khachaturian (2013), Premiul al II-lea şi Premiul Special pentru interpretarea unei compoziţii speciale la concursul Internaţional de Muzică ARD din München (2014) şi Premiul al II-lea la Grand Prix-ul Emanuel Feuermann 2014, la Berlin. Beneficiar, în prezent, al unei burse a Deutsche Stiftung Musikleben, Ioniţă va interpreta splendidul concert al lui Saint-Saëns pe violoncelul făcut de Giovanni Battista Rogeri din Brescia în 1671, împrumutat cu generozitate de către fundaţie.                                 Trebuie, de asemenea, adăugat că tânărul artist nu cântă pentru prima dată cu maestrul Valery Gergiev, de care îl leagă deja o colaborare regulată.

                                                                                                                                                                                                                                                               

 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite