Tudor Giurgiu, la Festivalul Filmului European: „Dacă vorbim de cinematografie, România este privită foarte bine şi cu mare admiraţie“ VIDEO

Până pe 3 iunie, se desfăşoară Festivalul Filmului European la Bucureşti, Galaţi, Râmnicu Vâlcea, Tîrgu Mureş, Timişoara, Alba Iulia, Iaşi şi Sibiu. Cu 64 de filme din 24 de ţări, festivalul transforma filmul european  într-un motor al dezbaterilor. Benjamin Ribout, Constantin Chiriac, Tudor Giurgiu, Laurenţiu Damian, Evelin Hust vorbesc despre importanţa acestui eveniment, organizat de Institutul Cultural Român.

Festivalul Filmului European (FFE) a debutat la Bucureşti, pe 7 mai, cu o comedie dramatică, Au revoir là-haut / La revedere acolo sus (Franţa, 2017, în regia lui Albert Dupontel), un film care, în acord cu anul Centenarului, a adus pe marele ecran o poveste de acum 100 de ani.  Pe lângă secţiunile speciale consacrate, ARTE, Premiul LUX, Focus Moldova,FFE are şi secţiuni speciale noi: FFE Clasic (filme restaurate), Front comun, Pulsul Europei şi AGORA: Femei în societate.

Benjamin Ribout, director artistic al festivalului:

"Am abordat acest festival ca spectator acum mai bine de zece ani, când am venit prima dată în România. Fiind cinefil, amator de evenimente culturale, veneam la Festivalul Filmului European în Bucureşti. La vremea aceea, nu erau aşa de multe festivaluri de film, între timp au apărut zeci nu numai în Bucureşti, ci în toată ţara. E adevăratul circuit care le permite filmelor să circule în România. Numărul de săli se reduce şi atunci te bazezi pe partea asta de evenimente, de festival ca să vezi aceste filme, care sunt, mai degrabă, filme de artă care au puţine şanse să ajungă în sălile de cinema.

Este prima dată când mă implic în acest eveniment.  Având 20 de ediţii, nu puteam să schimbăm cu totul această formulă care este foarte bună. Festivalul creşte, în sensul că este din ce în ce mai expus, călătoreşte din ce în ce mai mult în România, sunt din ce în ce mai multe oraşe în care se duc aceste filme. Anul acesta am încercat să creăm nişte categorii noi. În primul rând, este această categorie nouă numită "The Pulse of Europe" care ne-am dorit să fie de la început foarte bine ancorată în realitatea europeană din ziua de azi. Pe scurt, se arată cât mai bine care este realitatea din alte ţări.  Mai departe, exista de anul trecut acea secţiune numită "Agora", care este evident gândită ca un spaţiu de discuţie, prin prilejul acestor proiecţii, iar "Agora" am decis anul acesta să o focusăm pe o temă care mi s-a părut foarte fierbinte, respectiv, rolul femeilor în societate. Ni s-a părut interesant să propunem publicului această temă. Festivalul deschide multe ferestre spre subiecte de interes şi acest fapt ne bucură".

Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR:

„Festivalul Filmului European este, neîndoielnic, unul dintre cele mai substanţiale proiecte ale ICR, pentru că însăşi modalitatea de a îl organiza se bazează pe esenţa diplomaţiei culturale: este un efort conjugat, împreună cu ambasadele şi institutele statelor europene, o operă pe care o scriem în comun. Şi mai mult decât atât, este un dar şi în egală măsură un omagiu adus bogăţiei culturale a continentului nostru, de Ziua Europei. Am vrut ca în Anul Centenarului să ajungem în cât mai multe locuri din ţară, pentru că este nedrept că majoritatea oportunităţilor culturale se consumă în Bucureşti.

Astfel încât, în afară de gazdele noastre de fiecare an, Iaşi, Timişoara şi Tîrgu Mureş, în 2018 vom reveni (după mulţi ani) la Sibiu, vom merge pentru prima dată în oraşul Marii Uniri, Alba Iulia, dar vom ajunge, de asemenea în premieră, şi în alte locuri unde până acum Festivalul încă nu a fost, cum ar fi Galaţi şi Râmnicu Vâlcea”, a  spus Lliliana Ţuroiu, preşedintele Institutului Cultural Român.

În Anul Centenarului Marii Uniri, Festivalul propune o panoramare subiectivă a peste 100 de ani de cinematografie europeană, într-un moment de confluenţă cu Anul European al Patrimoniului Cultural. Oferind o perspectivă proaspătă asupra prezentului şi punând în valoare aşa cum se cuvine trecutul, selecţia acestei ediţii anticipează un viitor pe măsură, a subliniat preşedintele Institutului Cultural Român.

E.S. Michèle Ramis, ambasadorul Franţei în România, s-a adresat publicului în limba română la gala de deschidere a Festivalului Filmului European de la Sala Mare a Teatrului Naţional şi a vorbit despre filmul de deschidere a Galei, Au revoir là-haut / La revedere acolo sus (Franţa, 2017, în regia lui Albert Dupontel).

„Această ediţie a Festivalului Filmului European este o ocazie de a motiva publicul român. Cinematografia europeană nu ocupă decât 10% din frecvenţă în sălile de cinema, din cauză că filmele europene din categoria film independent nu sunt mediatizate suficient. Sezonul Franţa-România 2019 va fi o ocazie unică de a onora producţiile franco-române şi de a descoperi cineaşti din cele două ţări care să vitalizeze împreună cinematografia europeană“, a declarat ambasadorul francez.

.

Regizorul Tudor Giurgiu:

"Cred că este un festival necesar pentru că filmul european an de an oferă ocazia unor întâlniri extraordinare, cu un cinema de bună calitate, cu actori nemaipomeniţi. Din păcate, nu sunt atât de cunoscuţi şi filmele nu sunt atât de ştiute pentru marele public precum sunt blockbusterele americane, filmele cu super-eroi etc. Cred că, trecând de necesitatea festivalului, eu cred că este o bucurie pentru cinefili ca, într-un timp foarte scurt, să vadă ce se întâmplă de-a lungul Europei. 

Vom vedea că, de foarte multe ori, problemele, indiferent dacă vorbim de social, politic sau educaţie, sănătate. sunt cam la fel în toate ţările. Am depăşit complexul acela uşor provincial şi al ţării venite din Estul sălbatic, cu un trecut comunist şi trist.

În momentul de faţă, graniţele aproape că nu mai există la nivel cultural. Dacă vorbim de cinematografie, România este privită foarte bine, foarte sus şi cu mare admiraţie.

Filmul din deschidere, un film franţuzesc extraordinar, îl recomand tuturor celor care nu au ajuns în seara aceasta, dar sunt convins că o să-l vadă, şi un film german foarte bun - "Western", regizat de Valeska Grisebach, despre care am auzit multe lucruri bune". 

Constantin Chiriac, directorul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu:

"Europa şi-a păstrat o anume identitate care vine din istoria cinematografiei, care vine din marea calitate, din marile nume care s-au impus de-a lungul timpului şi care toate au fost cumpărate, vrând-nevrând, de americani. E această bătălie între ceea ce înseamnă comercial, zonă de artă, zonă de iniţiativă. Să nu uităm că România este într-un fel lider pentreu ceea ce înseamnă, în această clipă, filmul european şi filmul mondial. Sunt multe nume care sunt râvnite, care au reuşit să transforme arta lor într-un mare atu. Am fost eu însumi martorul negocierilor în care un mare regizor român este râvnit pentru câteva săli, indiferent de ce va propune în mijlocul Parisului. Acelaşi lucru se întâmplă şi în China, în Japonia, în Statele Unite.  

Mă bucur că Festivalul Filmului European va ajunge şi la Sibiu, în condiţiile în care este premergător Festivalului Internaţional de Teatru. Iată ce îngemănare frumoasă, care sunt convins că va produce un dialog important pentru că, în Festivalul de Teatru, vom avea şi o dimensiune de film care aduce marea bogăţie a marilor creatori care vin din zona teatrului, dar care sunt şi mari regizori de film.

Să nu uităm că voi avea cel puţin patru laureaţi ai Premiului Oscar, mulţi care vin cu Cesar-ul, mulţi care vin cu BAFTA, cu Globul de Aur. În condiţiile în care România devine gazdă serioasă a marilor valori, asta presupune deja o colaborare pe picior de egalitate" .

 Laurenţiu Damian, preşedintele UCIN:

„Filmul european are ceva aparte. Adică, în filmul european găseşti căutare stilistică, găseşti o poetică personală, găseşti foarte mulţi oameni care debutează şi care surprind prin subiectele lor. Este o diversitate care merită să fie văzută de spectatorul român care, la rândul lui,  foarte mare pentru că filmul românesc rămâne şi acum în top. Premiile internaţionale îi confirmă valoarea şi atunci este un dublu sentiment: că suntem în Europa cu filmul, şi  că putem vedea tendinţele şi orientările unui cinema care se caută permanent. Adică, Veneţia, Cannes-ul, Berlinul sunt cele trei festivaluri ale lumii care caută în permanenţă altceva, altă modalitate, alt tip de cinema şi, într-un fel, cinema-ul european mă duce cu gândul şi la un lucru mai clasic, mai aşezat, mai pe poveste, mai fără super-efecte speciale, poate cu mai puţină violenţă, mai romantic. E o Europă cultivată care a dat un cinema cultivat şi care nu doar în cultura europeană, ci şi mondială.

Eu aş fi vrut ca acest festival să înceapă cu un lucru foarte special care se numeşte "Touch me not", al Adinei Pintilie. Sperăm în curând să vedem premiera. Este un film care inovează cinema-ul. Am plecat de la o vizionare privată aproape năuc şi am înţeles că cinema-ul din nou se naşte sub ochii mei, ochii unui om mai matur. Dar el se naşte!“, a declarat Laurenţiu Damian.

Evelin Hust, directorul Goethe Institut, preşedintele Clusterului EUNIC România

„Acest festival este o sărbătoare a Europei şi o sărbătoare a diversităţii Europei. Misiunea EUNIC este să promoveze valosrea culturii în Europa şi, de asemenea, să promoveze diversitatea culturii. Filmul poate să reflecte această diversitate cel mai bine.  Este o selecţie de filme foarte bune în cadrul Festivalului Filmului European. Nu mai există de mult restricţii din punct de vedere tehnic, nici restricţii privind temele abordate în filme. Avem posibilităţi tehnice avansate, important este ca şi rezultatul să fie  la înălţimea acestor posibilităţi. România prin film a devenit celebră în rândul vecinilor săi europeni. Ne bucurăm că acest festival se desfăşoară aici".

Proiecţii şi dezbateri

Ediţia din BucuFestivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene şi al Biroului de Informare al Parlamentului European, sub egida EUNIC România, cu sprijinul ambasadelor şi al centrelor culturale ale ţărilor europen. 

La Bucureşti are loc între 7 şi 13 mai, la următoarele săli: Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Ţăranului, Institutul Balassi, Centrul Ceh, Institutul Cervantes, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi la Spaţiul Public European. O parte dintre proiecţii vor fi însoţite de întâlniri cu cineaşti şi actori, concerte, dezbateri şi alte evenimente speciale. Accesul la proiecţiile programate în sălile centrelor şi institutelor culturale ale statelor membre partenere este gratuit. Biletele pentru filmele proiectate la cinematografe pot fi achiziţionate de la casele de bilete ale acestora.

Programul complet al proiecţiilor din cele opt oraşe este disponibil aici: http://ffe.ro/2018/programfilme/