Minunea întâlnirii unei minuni

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

De curând a apărut, în condiţii grafice remarcabile, fireşte, pentru cuprinsul ei, la Editura Patriarhală Basilica, o lucrare cu adevărat importantă pentru istoria creştinismului şi neapărat pentru istoria creştinismului în spaţiul spiritual românesc, intitulată „Crucea şi răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos în creştinismul timpuriu” – datorată învăţatului teolog Emilian Popescu – membru de onoare al Academiei Române.

Inspirată dintr-o cercetare savantă de nenumăraţi ani - această operă îşi are izvorul, cum şi spuneam intenţionat atrăgător în titlul acestei prime cărţi poştale de la începutul anului 2017 – într-o întâlnire minune a unui copil român cu o minune care, spune azi profesorul Emilian Popescu, întemeiat pe o impresionantă concluzie a prezenţei Crucii în operele unor mari istorici ai creştinismului, vine să înfăţişeze poate cea mai veche reprezentare a simbolului creştin Crucea şi a crucificării Mântuitorului aflată pe o gemă siriană, descoperită, în joaca ei copilărească în nisipul Mării Negre, de o fetiţă din Constanţa.

Dar să-l citim pe savantul profesor Emilian Popescu:

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o copilă din oraşul Constanţa a reuşit să adune de pe plaja Mării Negre circa 30-40 de pietre de inel (geme), pe care erau diferite reprezentări artistice. Nu le-a putut da importanţă acestora decât atunci când s-a făcut mare şi a ajuns să se stabilească la Londra. A luat batista cu descoperirile din copilărie şi aici le-a arătat unui colecţionar de antichităţi, care, dându-şi seama de importanţa lor, le-a achiziţionat şi apoi unele dintre ele au ajuns în colecţiile celebrului British Museum.

Responsabil al antichităţilor greco-romane era atunci învăţatul Cecil Smith. Pe cea mai importantă dintre geme el a publicat-o în: The Annual of the British School at Athens, III, 1896-1897, pp. 201-206, sub titlul The Crucifixion on a Greek Gem. Importanţa ei decurge din faptul că pe pietricica (o cornalină roşiatică) de podoabă a inelului este gravată Răstignirea Mântuitorului Hristos, fiind considerată în acelaşi timp cea mai veche reprezentare a acestei teme din tot spaţiul creştin antic.”

Încurajat de Patriarhul Daniel, profesorul Emilian Popescu a stăruit asupra cercetărilor începute în 1976 şi astăzi ne dă amintita lucrare a cărei valoare este de excepţie şi pentru literatura de specialitate internaţională şi pentru cercetarea românească pe care o îmbogăţeşte cu emoţionanta descoperire de la ţărmul Pontic, univers spiritual pregătit de venirea aici a Apostolului Andrei; ne găsim aşadar, în faţa celei mai vechi, până azi, reprezentări a simbolului Crucii şi în acelaşi context a simbolului răstignirii creştine.

„La Constanţa, gema a putut ajunge pe calea schimburilor comerciale şi religioase între Orientul Apropiat şi cetăţile de pe ţărmul vestic al Mării Negre. Dobrogea (Scythia Minor) era atunci o provincie a Imperiului Roman şi beneficia de circulaţia dintr-o parte într-alta fără limite de graniţă ori de limbă, iar într-o perioadă romană mai târzie, cunoaştem, prin intermediul inscripţiilor, persoane care au plecat din Siria şi s-au stabilit la Tomis. Aici însă au găsit o masă importantă de creştini de origine apostolică, la baza căreia stau misiunile Sfinţilor Apostoli Andrei şi Filip.”

Scrisă cu har şi susţinută de documente istorice investigate cu acribie, e vorba de paginile consacrate simbolului Crucii în lucrările unor Apostoli şi mari filozofi şi mari părinţi ai bisericii creştine, această lucrare merită să fie considerată de căpătâi pentru cultura noastră naţională, pentru cultura noastră creştin ortodoxă, pentru contribuţia pe care o aduce într-un domeniu sacru al istoriografiei creştine.

Cele trei capitole ale lucrării, traduse în limbile engleză şi franceză, sporesc virtuţile comunicării acestei opere pe plan mondial şi îl aşează pe savantul român într-o frumoasă galerie a savanţilor consacrată şi de istoria creştinismului timpuriu.

P.S.: Respectuoase mulţumiri Înalt Prea Sfinţiei Sale Dr.Varsanufie care ne-a atras atenţia asupra lucrării în ajunul Anului Nou, deschizându-ne astfel, prin cercetarea profesorului Emilian Popescu, o fereastră spre începuturile creştinismului în epoca misiunii Apostolilor Andrei şi Filip, contribuţie hotărâtoare, subliniez, şi la consacrarea identităţii spirituale naţionale româneşti.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite