Don Juanii României. Poveştile de amor ale celor mai frumoşi bărbaţi: cum le-au sedus şi le-au frânt inimile domniţelor  Vlad Ţepeş, Cuza şi controversatul Terente

Ţepeş, Cuza şi Terente au rămas în istorie ca mari crai ai epocilor lor

Nae Ionescu, Lucian Blaga, Duiliu Zamfirescu sau domnitorul Alexandru Ioan Cuza sunt doar câţiva dintre Don Juanii care au frânt inimile domniţelor în secolul trecut. Adevarul.ro vă prezintă poveştile seducătoare de amor ale domnilor după care suspinau domnişoarele altădată, dar şi ale unor Don Juani contemporani.

De-a lungul timpului, au rămas în istorie câteva poveşti de dragoste avându-i protagonişti pe cei mai râvniţi bărbaţi, de la domnitori , scriitori, poeţi la tâlhari notorii.

Scriitorul Duiliu Zamfirescu, un Don Juan fermecător, care nu ezita duelul atunci când era provocat

Autorul lui Tănase Scatiu a fost la sfârşitul secolului al-XIX-lea şi unul dintre cei mai importanţi cronicari ai vieţii mondene din Bucureşti, pe când scria pentru „România Liberă”.

Născut în 1858 în Vrancea, la Plăineşti, azi comuna Dumbrăveni, Duiliu Zamfirescu este unul dintre titanii literaturii române. Puţină lume cunoaşte faptul că Duiliu Zamfirescu a fost la vremea sa unul dintre cei mai importanţi cronicari ai vieţii mondene din Bucureşti, postură care i-a atras şi un renume de curtezan. Era un bărbat extrem de elegant, care se îmbrăca după ultimul „răcnet” în materie de modă, fapt pentru care doamnele din înalta societate roiau în jurul său.

„Frecventa cele mai cunoscute locuri ale lumii bune, de la grădinile Rasca, Union sau Stavri, până la restaurantul Hugues sau cofetăria Fialcovski. Scriitorul era un obişnuit al saloanelor ţinute în strada Căderea Bastiliei (pe atunci Primăverii) de directoarea pensionului de fete, Elena Miller Verghy şi în strada gen. Berthelot (pe atunci, Fântânii), de doamna Zoe Mandrea. Iar răutăcioşii spuneau că Duiliu era prea curtenitor cu amândouă doamnele”, scriu cronicile vremii despre Duiliu Zamfirescu.

Prima aventură amoroasă despre care se ştie este cea cu Eliza Ioanid, fiica unei foarte înstărite familii din Hârşova, care a fost forţată de familie să-l abandoneze pe Duiliu Zamfirescu pentru un alt tânăr bogat. Eliza a murit peste puţin timp, răpusă de o tuberculoză.

Poveste triunghiului amoros Nae, Maruca Cantacuzino şi compozitorul George Enescu

Nae Ionescu era unul dintre cei mai şarmanţi bărbaţi din Bucureşti, atrăgea doamne şi domnişoare de toate vârstele, iar simpla lui prezenţă punea pe jar un număr impresionant de femei. Atunci când preda prin amfiteatre, studentele erau fascinate de inteligenţa pe care Nae Ionescu o emana.

Pe lângă studentele care s-au îndrăgostit de profesorul Ionescu, femei cunoscute ale acelei perioade i-au căzut în mreje iremediabil şi au făcut adevărate pasiuni pentru bărbatul Nae Ionescu. Pianista Cella Delavrancea şi Elena Popovici-Lupa sunt două dintre numele sonore care au rămas pe lista marilor cuceriri ale bărbatului.

Într-un top al legăturilor amoroase cu femei celebre, relaţia cu Maruca Cantacuzino se situează în vârful clasamentului. Maruca era o femeie frumosă şi cunoscută în cercurile înalte ale societăţii. Celebritatea femeii a venit odată cu moştenirea pe care a primit-o după moarte soţului său, Mihai Cantacuzino,  un bărbat foarte influent şi bogat, care şi-a pierdut viaţa într-un accident de maşină.

Vlad Ţepeş s-a iubit 20 de ani cu o săsoaică din Braşov cu care a avut cinci copii

Domnitorul s-a îndrăgostit de o tânără de doar 17 ani, care i-a fost amantă două decenii. Femeia s-a retras la mănăstire după moartea lui Vlad Ţepeş.

Domnitorul a ajuns pentru prima dată la Braşov în 1438 când a participat la o invazie a turcilor. În 1442 a fost ajutat de Ioan Corvin să evadeze şi să se stabilească la Braşov. În acel an Vlad Ţepeş s-a căsătorit cu Anastasia-Maria, nepoata reginei Poloniei.

După ce a fost izgonit de pe tron după o domnie de doar câteva luni, Vlad Ţepeş se stabileşte la Braşov, înr-o casă fortificată aflată pe actuala stradă Constantin Lacea. Aici o întâlneşte pe  Katarina Siegel, o tânără de 17 ani, deosebit de frumoasă, crescută la mănăstire. Reuşeşte să o cucerească, iar Katarina îi devine amantă şi îi stă alături 20 de ani.

Legenda spună că Vlad Ţepes voia să se căsătorească cu Katharina, dar rigorile religiei nu îi permiteau, deşi avea cinci copii cu amanta din Braşov. I-a scris chiar de două ori Suveranului Pontif, Papa Pius II, cerându-i o scrisoare de indulgenţă pentru a i se anula căsătoria cu prima soţie, Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei. Soţia sa a murit însă în 1462 când s-a sinucis pentru a nu ajunge pe mâna turcilor. Vlad Ţepeş a fost trimis în temniţă. 

„Primarul nopţii“, cel mai cunoscut Don Juan al Timişoarei, omul care se laudă că a cucerit peste 2.000 de femei

Marius Perian, cunoscut în Timişoara sub pseudonimul „Primarul nopţii”, este unul din cei mai mari seducători bărbaţi din România. Fost traficant de metale preţioase, Perian se laudă cu peste 2.000 de cuceriri.

Acum în vârstă de 58 de ani, Marius Perian merge în continuare în cluburi şi petrece. A fost însurat de trei ori, iar în urma mariajelor are şapte copii. Acesta se laudă că a făcut sex cu aproximativ 2.000 de femei, ceea ce îl recomandă ca fiind unul din cei mai mari cuceritori din ţară.  

Marus Perian a făcut parte din lumea bună a oraşului şi pe timpul comunismului. Era printre clienţii fideli de la Cina, Continental, Loyd sau Palace. „Pe atunci era locuri foarte exclusiviste. Mergeau copii de miniştri, doctori, securişti. La Continental era program de cabaret. Ţinea trei ore, iar intrarea costa 75 de lei. Dar intrai greu, pentru că era mereu plin”, a mai povestit Perian. 

Lucian Blaga, poetul etern îndrăgostit

„L-au mângâiat multe femei. Toate le-am înţeles, dar în braţele mele a murit”, mărturisea cea mai mare dragoste a poetului, Cornelia Blaga.

“Nicio soţie a unui mare creator – cum a fost Lucian – nu poate avea pretenţia de-a  face să-i vibreze lira până la sfârşitul vieţii. Mie îmi aparţin „Poemele luminii” şi alte câteva poezii din volumele ulterioare. Poate cea mai mare dragoste a poetului  a fost soţia, Cornelia Brediceanu, pe care a cunoscut-o la Braşov, apoi s-au reîntâlnit în sala de lectură a Bibliotecii Universitare din Viena în 1916-1917. 

Sutele de amante ale lui Alexandru Ioan Cuza, consemnate conştiincios de „locotenentul“ Kogălniceanu

Primul domnitor al Principatelor Române Unite se detaşează în „clasamentul“ Don Juanilor moldoveni din toate timpurile.

Istoricii români apreciază la unison că domnia lui Cuza (1859-1866) a fost una dintre cele mai spectaculoase şi mai eficiente din istoria României. A iniţiat şi implementat în ritm accelerat importante reforme interne: secularizarea averilor mânăstireşti (1863), reforma agrară (1864), reforma învăţământului (1864), reforma justiţiei (1864) ş.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al ţării. 

Istoricul C. C. Giurescu, care a studiat îndelung viaţa lui Cuza, îl descria astfel: „Un om simpatic şi inteligent, având replica prompta şi ascuţită. Chiar şi slăbiciunile sale - nu dispreţuia, mai ales nu dispreţuise în tinereţile sale, un pahar de vin bun şi omagia frecvent sexul frumos - erau din acelea pe care contemporanii le priveau cu îngăduinţă“.

Cum a frânt Terente inimile brăilencelor
 

Brăila a rămas în cărţile de istorie cu doi mari Don Juan-i: Terente şi Codin. Aceştia au devenit personaje de roman şi nu există brăilean care să nu fi auzit de ei.

Cunoscuţi drept tâlhari şi mai apoi mari amorezi, Terente şi Codin au lăsat mărturii ce pot fi şi astăzi studiate la Arhive.
 

Adevărata legendă a banditului brăilean Terente, Regele Bălţilor şi violatorul de virgine, care a înspăimântat România, este strâns legată de Insula Mică a Brăilei. În zona Insulei Mici a Brăilei, turiştii pot vizita şi acum locurile în care se presupune că se ascundea Terente, supranumit Regele Bălţilor, un bandit lipovean care fura şi ucidea fără milă, viola şi dădea fiori şi celui mai rău dorobanţ.

În ciuda grozăviilor pe care le comitea, a câştigat simpatia poporului, fiind considerat un haiduc al vremii şi un amant sălbatic, fiind căutat de femeile din toate stările sociale. Informaţiile despre el apar în scriptele Arhivelor Naţionale de la Brăila.

Nae Leonard, „Prinţul operetei” şi idolul româncelor în perioada interbelică, a fost un adevărat Casanova

De la şcolăriţe şi pănă la femei măritate, toate, dormeau cu fotografia lui sub pernă.

În cele din urmă  însă, cinematograful a învins opereta, iar Rudolf Valentino i-a luat locul în inimile nenumăratelor sale admiratoare.
 Nae Leonard va rămâne, în istoria culturii naţionale, unul dintre cei mai mari artişti români, supranumit „Prinţul operetei”, iar în memoria publică, drept bărbatul cuceritor care a creat o adevărată isterie amoroasă în rândul nenumăratelor sale admiratoare.

Legendarul tenor a conferit operetei o fortă de atracţie extraordinară, în perioada de vârf a carierei sale, acest gen muzical atingând o popularitate fără precedent. De la şcolăriţe şi pănă la femei măritate, toate, dormeau cu fotografia lui sub pernă.

Nae Leonard s-a născut în 1886, la Galaţi, în mahalaua noroioasă a Bădălanului, pe malul Dunării. A fost rodul iubirii dintre Constantin Nae, un modest mecanic de locomotivă, şi Carolina Schäffer, o frumoasă austriacă.
 

La acest articol au contribuit: Ştefan Borcea, Cristina Răduţă, Simona Suciu, Vali Silaghi, Remus Florescu, Cezar Pădurariu, Nicoleta Butnaru, Marius Mototolea.