Neootomanismul turc prinde contur şi la Bucureşti

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cea mai mare moschee din Europa va fi ridicată la Bucureşti Desen de Vali Ivan
Cea mai mare moschee din Europa va fi ridicată la Bucureşti Desen de Vali Ivan

Nici nu şi-a instalat bine biroul din Bucureşti (TIKA - Agenţia de Cooperare şi Coordonare Turcă din subordinea prim-ministrului turc), pe aceeaşi stradă cu Ministerul Român de Externe, că am şi luat cunoştinţă de unul dintre măreţele planuri ale statului turc, şi anume pentru noi, românii, la Bucureşti, într-o zonă centrală, pe banii lor, turcii vor construi o moschee.

Cea mai mare moschee din Europa. Cu alte cuvinte, ar trebui să mulţumim statului turc care ne face un bine şi ne oferă un privilegiu! Acela de a fi primii între europeni!

Într-o epocă contemporană venim cu idei medievaliste. Cei care hotărăsc şi decid asemenea planuri din punctul meu de vedere au mentalitate de Ev Mediu. Nu construcţia unei moschei în Bucureşti mi se pare greşită, ci construirea unei moschei ”cea mai mare”. O moschee nu departe de Muzeul Satului, într-o zonă centrală care nu va contrasta cu realitatea istorică. Politicienii, de teama de a nu pierde voturi, acceptă capriciile venite din partea clericilor. 

Preocuparea cultelor pare să fie aceea de a construi la scară supradimensională, ci nu de a găsi modalităţi să-şi convingă enoriaşii să poposească prin aceste clădiri cât mai des. În Europa Occidentală, multe dintre catedralele construite în Ev Mediu nu mai sunt frecventate de către credincioşi şi au devenit o „problemă” pentru autorităţi care trebuie să le întreţină.

Avem cea mai mare Casă a Poporului, o să avem curând cea mai mare Catedrală Ortodoxă din zona sau poate chiar cea mai mare. Cum astea nu ne ajungeau, turcii care s-au inspirat din ideile ”geniale” ale lui Ceauşescu s-au pus pe treabă. Recent, la Ankara, au construit Casa Albă (Palatul Prezidenţial cu peste 1 000 de camere) şi, inspiraţi de Canalul Dunăre Marea Neagră, au promis ca la 100 de ani de la fondarea Republicii (2023) să termine Canalul ce va despărţi Marea Neagră de Marea Marmara ca alternativă navigabilă a Strâmtorii Bosfor. Se pare că planurile lor măreţe se vor extinde şi în afara graniţelor lor.

Cum în Bucureşti nu există o comunitate semnificativă a cultului musulman de origine română, ideea reală a unei asemenea Moschei îmi scapă. Desigur, arabii, turcii, iranienii, musulmanii care locuiesc în România şi-au construit singuri lăcaşe de cult pe care le frecventează după cum doresc.

TIKA, agenţia din subordinea prim-ministrului turc prin care vor veni fondurile aferente construcţiei, după cum vedeţi pe hartă promovează doctrina neootomanismului.

După cum se poate observa, această agenţie nu are birouri de lucru în statele occidentale Grecia sau Federaţia Rusă. Sârbul Darko Tanasković, reputat istoric specializat în Evul Mediu, cunoscător al limbii turce, a scris despre neootomanismul promovat de Turcia în timpul mandatului său de ambasador la Ankara. Conform acestuia, Turcia este o ţară cu o asemenea putere şi importanţă, în special în termeni regionali, astfel că ar fi imposibil să atingi stabilitate de durată şi dezvoltare în Balcani fără participarea şi cooperarea sa constructivă.  

Acest lucru este valabil în sfera economică şi politică. Partenerii Turciei în Balcani ar trebui să acorde atenţia necesară doctrinei neootomaniste în Balcani devenită din ce în ce mai vizibilă (Darko Tanasković, Neo-Ottomanism. Doctrine and Foreign Policy Practice, Belgrade 2013, 102).

Statul turc, prin acestă organizaţie, a investit în state ca Bosnia Herzegovina, Kosovo, Albania etc. Sarajevo reprezintă oraşul în care găseşti moschei iraniene, arăbeşti şi desigur turceşti. Tot această organizaţie oferă fonduri profesorilor, istoricilor turci de a merge în zonele strategice şi a promova cultura, limba şi istoria aşa cum se vede de la Ankara. Un caz recent îl reprezintă oraşul Novi Pazar din Serbia, majoritar musulman, unde cei de acolo vor fi instruiţi de către cadrele didactice turce aduse în zonă prin bunăvoinţa TIKA. Desigur, prin parteneriate legale, dar îndoielnice cu autorităţile locale.

O altă instituţie nouă, Yeni Türkiye - Noua Turcie. Centrul Strategic de Cercetare, din subordinea guvernului turc, se preocupă la fel de mult de a căuta parteneri, cu precădere istorici în spaţiul balcanic de a organiza conferinţe, a căuta să influenţeze profesori, cercetători de a promova punctul lor de vedere cu privire la istoria pozitivă comună. Şi eu am fost abordat, ofertat, sunat de către aceştia pentru a scrie despre relaţiile speciale dintre Imperiul Otoman şi România, Serbia, Bulgaria, Grecia etc. La simpozionul de Studii Balcanice din aprilie, care s-a ţinut la Bucureşti, un reprezentat al acestui organism a venit pentru a căuta specialişti care să promoveze binefacerile islamului în spaţiul balcanic.

Regret şi sunt surprins că statul român nu a avut nicio reacţie, nu şi-a pus simpla întrebare de ce turcii acum, poate în viitor arabii sau de ce nu şi persanii vor şi construiesc Moschei somptuoase la Bucureşti.

Oare diplomaţia noastră nu comunică cu vecinii de pe aceeaşi Alee, Aleea Alexandru nr. 36, oare serviciile noastre au intrat în vacanţă? Sau suntem atât de ieftini încât oricine poate construi orice şi oriunde dacă sunt bani? Se poate înţelege că da!

Acum câţiva ani, grecii au aprobat construirea unei Moschei la Atena, desigur pentru comunitatea numeroasă turcă rămasă pe teritoriul elen. Doar că din avion, atât la decolare sau aterizare, unul dintre primele lucruri care-ţi ieşea în fată era minaretul de la aceea moschee, ceea ce a dus la dispariţia acestuia. În Germania, stat cu populaţie musulmană semnificativă, există moschei în toate oraşele importante, dar fără minaret.

În 2009, am publicat un articol în Historia, pe care-l puteţi găsi şi pe blogul personal, în care am scris despre construcţia Moscheei denumită Carol I. Era un act firesc după înfiinţarea Seminarului Musulman de la Babadag mutat apoi la Medgidia. Atât Constituţia de la 1866, cât şi cea de la 1923 le-a oferit comunităţii turco-tătare drepturi egale cu românii. În fapt, Dobrogea este un spatiul multicultural care poate fi luat ca exemplu. De sute de ani minorităţile dobrogene ne oferă un model de convieţuire etnică.

Rătăcirea de moment a reprezentanţilor cultului musulman de a pune taxă de vizitator (în fapt românilor care au construit acel lăcaş) tuturor celor care nu sunt de religie islamică reprezintă doar o mică nevroză. Care pare că acum sunt susţinătorii ideii de a construi cea mai mare Moschee la Bucureşti. În loc să se pronunţe pentru construcţia unei moschei, dar cu finanţarea statului român sau poate reconstruirea Moscheei din parcul Carol I distrusă de către comunişti sunt animaţi de dorinţe megalomane.

Se pare că, ocupaţi cu luptele interminabile dintre noi, nu observăm că suntem luaţi de val. Oare de ce nu vedem un asemenea proiect la Paris, Roma, Copenhaga sau Moscova?

Ceea ce am scris mai sus nu are legătură cu religia. Ceea ce au decis autorităţile noastre reprezintă o decizie politică ce ar trebui explicată. De ce la Bucureşti, de ce Turcia şi care este scopul?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite