Dificultăţi de limbă (VIII): „dintre“ şi „între“

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Voi prezenta astăzi un alt caz de substituţie: folosirea prepoziţiei „între“ în locul lui „dintre“ şi invers. Regula folosirii corecte a celor două prepoziţii a apărut cu câteva decenii în urmă şi părea uşor de aplicat. Cu toate acestea, dificultatea persistă întrucât, în limbă, reglementările sunt greu de impus…

Unii dintre comentatorii articolului meu de săptămâna trecută (despre „din“ şi „dintre“) continuă să se îndoiască că regula de folosire pe care au învăţat-o nu ar fi o regulă absolută, aşa cum pretind majoritatea intervenţiilor de pe Web. Am să reiau, cu permisiunea dvs., argumentaţia.

Spuneam, aşadar, că prepoziţia „de“ (o prepoziţie veche, „vagă“, exprimând un mare număr de raporturi semantice) este, în mod firesc, înlocuită de prepoziţia „dintre“, în exprimarea sensului partitiv, atunci când prepoziţia este urmată de un substantiv, sau substitut al acestuia, la plural. Astfel, „unul dintre cei mai mari scriitori ai secolului trecut“ este o construcţie corectă, fără reproş. Nu putem considera însă regula ca absolută, întrucât sunt contexte în care folosirea prepoziţiei „din“, cu sens partitiv, urmată de un substantiv la plural, este singura firească. Vom spune: „câţiva elevi din clasele mari, „unii agenţi din serviciile noastre de informaţii“, pentru că, în aceste contexte, se insinuează mai degrabă „proveninţa“ (precum în construcţia: „pictori din Ţările de Jos“): „câţiva elevi care provin din clasele mari“, „unii agenţi care provin din serviciile noastre de informaţii“ ş.a.m.d. Vorbitorii înţeleg că substantivele la plural „clasele“ sau „serviciile“ nu sunt comutabile cu mulţimile „elevii“ sau „agenţii“.

*

Să trecem acum la chestiunea zilei. Spuneam că se constată, de mai multă vreme, o dificultate privind folosirea prepoziţiilor „dintre“ şi „între“, în construcţii atributive (urmând unui substantiv şi însoţind un atribut). Vom prezenta mai întâi colecţiile de greşeli (în reformulări, am corectat şi unele greşeli de acord, de punctuaţie etc.).

  • Folosirea incorectă a lui „între“ în locul lui „dintre“, în contexte ca acestea:
  • „…care este diferenţa între a cânta pe o scenă într-un centru comercial sau a cânta pe o scenă adevărată…“ – corect: „…care este diferenţa dintre a cânta pe o scenă într-un centru comercial sau a cânta pe o scenă adevărată…“ (Digi 24, 08.03.2016)
  • „S-au răcit relaţiile între noi, vorbim mult mai puţin.“ – corect: „S-au răcit relaţiile dintre noi, vorbim mult mai puţin.“ (Revista VIVA!, 15.02.2018)
  • „Un număr de 18 persoane şi-au pierdut viaţa în confruntările ce au avut loc la sfârşitul săptămânii trecute între armată şi mineri clandestini în sudul Venezuelei…“ – corect: „Un număr de 18 persoane şi-a pierdut viaţa în confruntările ce au avut loc la sfârşitul săptămânii trecute dintre armată şi mineri clandestini, în sudul Venezuelei…“ (stiripesurse.ro, 12.02.2018)
  • „Legislaţia a trecut de Parlament cu o marjă semnificativă, iar majoritatea cetăţenilor au fost împotriva căsătoriilor între persoane de acelaşi sex în cadrul unui referendum.“ – corect: „Legislaţia a trecut de Parlament cu o marjă semnificativă, iar majoritatea cetăţenilor a fost împotriva căsătoriilor dintre persoane de acelaşi sex, în cadrul unui referendum.“ (Digi 24, 08.03.2018)
  • Folosirea incorectă a lui „dintre“ în locul lui „între“, în contexte ca acestea (fenomenul este mai puţin frecvent):
  • „«…ştiu cu certitudine că nu s-ar fi rostogolit aşa lucrurile cum s-a întâmplat dacă orice diferenţă de opinie dintre ministru şi premier ar fi rămas în cadru instituţional.»“ – corect: „«…ştiu cu certitudine că nu s-ar fi rostogolit aşa lucrurile cum s-a întâmplat dacă orice diferenţă de opinie între ministru şi premier ar fi rămas în cadru instituţional.»“ (stiripesurse.ro, 11.02.2018)
  • „X4 Soul Infinity este un telefon cu ecran de 5.7 inch, aspect 18:9 şi un raport dintre ecran şi corp de aproape 80%.“  – corect: „X4 Soul Infinity este un telefon cu ecran de 5.7 inch, aspect 18:9 şi cu un raport între ecran şi corp de aproape 80%.“
  • „Teoria nu este nouă, ea fiind enunţată chiar de părintele medicinei, Hippocrate, care a descris o legătură dintre anotimpuri şi boală cu aproape 2500 de ani în urmă.“ – corect: „Teoria nu este nouă, ea fiind enunţată chiar de părintele medicinii, Hipocrate, care a descris o legătură între anotimpuri şi boală cu aproape 2500 de ani în urmă.“ (Internet, 01.02.2018)
  • „Un conflict dintre clanuri de rromi, stins de Poliţie, a reizbucnit violent“ – corect: „Un conflict între clanuri de rromi, stins de Poliţie, a reizbucnit violent“ (Adevărul, 21.07.2017)

Analizând ambele grupaje, vom enunţa acum regula care a fost încălcată (cf. I. Coteanu (coord.), Limba română contemporană, I, EDP, 1985). Regula sună astfel: în construcţii atributive, în care ambele prepoziţii – „dintre“ şi „între“ – exprimă reciprocitatea sau corelaţia (A cu B), „dintre“ se foloseşte după un substantiv articulat cu articol hotărât („căsătoria dintre persoane de acelaşi sex“), iar „între“, după un substantiv articulat cu articol nehotărât sau, rareori, după un substantiv nearticulat („o căsătorie între persoane de acelaşi sex“). Astfel formulată, regula este clară şi poate fi un bun îndreptar în exprimare. Dar este ea şi o normă?

Pentru o înţelegere mai profundă a exprimării reciprocităţii şi a problemei specializării prepoziţiilor în limba noastră, să urmărim, înainte de toate, o serie de exemple din scriitorii noştri moderni şi contemporani. Mă grăbesc să adaug o precizare etimologică: „între“ este o prepoziţie moştenită din lat. „inter“, în timp ce „dintre“ este formată în limba română, prin contopirea lui „de“ cu „între“. Să vedem mai întâi exemplele cu „dintre“, fiind atenţi la substantivul determinat:

  • „Distanţa dintre prima şi secunda era mică, pentru ca sprijinul să poată fi mai grabnic.“ (B. P. HASDEU, Ioan Vodă cel Cumplit, 1864)
  • „Cu toate acestea, românii luară parte vie la război, şi sângele lor, mai ales în Valahia Mică, curse în toate luptele dintre ruşi şi turci (…)“ (M. KOGĂLNICEANU, Dorinţele partidei naţionale în Moldova, 1845)
  • „Căci în opoziţia dintre formele gramaticale sau expresiile lingvistice originale primite de un număr mărginit de autori şi dintre formele şi expresiile obişnuite în dialectul cult al poporului, limba poporului rămâne totdeauna deasupra (…)“ (T. MAIORESCU, Limba română în jurnalele din Austria, 1867)
  • „De altfel pregătirile de nuntă nu împiedecau continuarea aproape cotidiană a certurilor dintre ea şi părinţi.“ (L. REBREANU, Jar, 1924)

Şi acum mai multe exemple cu „între“, unde vă rog să fiţi atenţi la substantivul determinat şi pe care l-am marcat cu litere cursive:

  • „Trece o sută de ani, şi patria noastră, schimbată în colonie romană, începe a se face teatrul unde soarta imperiei se hotărăşte de către barbari; la Dunăre este lupta între barbarie şi civilizaţie.“ (M. KOGĂLNICEANU, Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naţională, 1842)
  • „Cei mai mulţi dintr-înşii, îndrăznesc a zice, au fost moldavi şi ungureni, care ne-au creat o limbă pe o scară aşa de mare, după cum se vedea în paralelismul între limba română şi italiană, şi ne-au legiuit nişte tipi, de la care, din nenorocire, în ziua de astăzi se depărtează mulţi din fraţii noştri de dincolo de Carpaţi, întrebuinţând ungurisme, germanisme şi latinisme în fraze şi perioade.“ (A. RUSSO, Cugetări, 1854)
  • „Pentru noi a fost prima necesitate: a marca în mod demonstrativ linia de separare între poezie şi celelalte genuri literare (…)“ (T. MAIORESCU, O cercetare critică asupra poeziei române, 1867)
  • „Ciolanul meu de raţă a rămas la mijlocul drumului între strachină şi gură.“ (M. CĂRTĂRESCU, Frumoasele străine, 2010)
  • „…linia de ruptură între Europa normalităţii democrate şi cea ocupată militar şi colonizată ideologic de sovietici.“ (E. HUREZEANU, Pe trecerea timpului, 2015)
  • Dar, în adolescenţă şi prima tinereţe, nu puteam, n-aveam cum să înţeleg încă incompatibilitatea profundă, de esenţă, între două temperamente total diferite, cu tendinţe, aspiraţii şi calităţi radical deosebite. (A. MARINO, Viaţa unui om singur, 2010)

Observând omniprezenţa lui „între“ în locul lui „dintre“ ne putem întreba dace este vorba de o substituţie provenind din limba populată, dacă este un calc după o limbă străină, sau dacă, în mintea autorilor, este firesc, de vreme ce spun „o diferenţă între A şi B“, să poată continua: „diferenţa [sic!] între A şi B“. Cred că principiul „conservării“ sensului reciprocităţii şi în condiţiile articularii substantivului cu articol hotărât ar trebui luat în seamă în explicarea neputinţei vorbitorilor, oricât de instruiţi ar fi, de a depăşi, istoriceşte vorbind, „dificultatea“. Iată, în final, şi unele contexte corecte, înşelătoare, care par a ignora regula:

  • „Toţi misticii fac diferenţa [= disting] între imaginea Lui Dumnezeu, care este ultima realitate inefabilă, şi imaginea Lui Dumnezeu din scrieri, religii sau ritualuri.“ (F. G. URDĂ, Mântuirea, Internet)
  • „Aceasta fiind dispoziţia care formează diferenţa [= face diferenţa] între înzestrări, atât de remarcabile între oameni de profesii diferite, tot ea este cea care face această diferenţă utilă. (Adam SMITH, Avuţia naţiunilor, Internet)

Urmărind uzul incorect / corect, pe Web, iată unele rezultate:

  • „raportul între“ (12.400 ocurenţe) şi „raportul dintre“ (59.400); „raporturile între“ (4.270 ocurenţe) şi „raporturile dintre“ (33.300)
  • „relaţia între“ (4.420) şi „relaţia dintre (31.900); „relaţiile între“ (5.970), „relaţiile dintre“ (46.600).

În concluzie, ca şi cazul discutat în articolul precedent, apariţia unei reguli, oricât de clare şi uşor de aplicat, nu este suficientă pentru a transforma o recomandare în normă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite