Matei Martin: Un semnal de alarmă

Muzeul Brukenthal din Sibiu a fost retrocedat Bisericii Evanghelice

După ce sediul iniţial a fost retrocedat, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi-a mutat întreg patrimoniul, compus din cărţi rare, documente de arhivă, manuscrise şi obiecte care au aparţinut scriitorilor, la Casa Presei Libere. Obiectele sînt bine conservate, dar sălile sînt improprii pentru vizitare. Muzeul funcţionează doar ca un depozit.

● La Galaţi, Palatul Episcopal în care îşi avea sediul Muzeul de Artă Vizuală a fost retrocedat Bisericii. Colecţia de artă contemporană s-a mutat literalmente la bloc, în nişte încăperi înghesuite, greu de folosit ca săli de muzeu.

Muzeul de Artă Vizuală de la Galaţi

● La Ploieşti, Muzeul „I.L. Caragiale“ a fost retrocedat după ce moştenitoarea fostului proprietar a cîştigat în instanţă dreptul asupra clădirii. Conform sentinţei, clădirea va avea în următorii zece ani tot destinaţia de muzeu, dar nu e clar ce se va petrece după aceea.
 

Muzeul „I.L. Caragiale“ din Ploieşti

● Retrocedarea Muzeului Brukenthal, care dispune de una dintre cele mai valoroase colecţii de artă din ţară, a produs blocaje administrative şi sincope de comunicare între „noul“ proprietar, adică Biserica Evanghelică, şi Ministerul Culturii, care ar trebui să finanţeze muzeul.
 

● Şi Muzeul Ţării Crişurilor se află într-o situaţie complicată şi, se pare, fără ieşire: după retrocedarea fostului sediu către Episcopia Romano-Catolică, muzeul ar fi trebuit să se mute într-o veche clădire militară din Oradea. Clădirea respectivă a şi fost trecută din proprietatea MApN în cea a Consiliului Judeţean Bihor. După lucrări de renovare costisitoare, după reorganizarea colecţiilor pentru a se putea adapta noului spaţiu, muzeului i-a fost oferit un cu totul alt spaţiu, într-o altă clădire, care nu oferă condiţii normale de conservare.
 

Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea

● Sighişoara riscă să piardă statutul de sit UNESCO din cauza lucrărilor de renovare făcute fără respectarea normelor privind protejarea monumentelor istorice.

Citiţi continuarea articolului semnat de Matei Martin pe dilemaveche.ro.