Condiţia altor preoţi din România!

Sunt preoţi ce poartă zilnic nu doar bani în buzunar, ci dragoste în inimi pentru fiecare persoană cunoscută sau străină care le iese în cale.

Discutând cu un preot joi seara îmi zice cu sinceritate: „port mereu bani mărunţi la mine pentru că zilnic întâlnesc cerşetori care-mi cer”. „Păi aveţi bani, părinte!”. ”Nu, că nu am parohie ca ceilalţi ”. Avea dreptate. L-am privit, i-am observat părul încărunţit şi de la cuvintele acestea şi altele asemănătoare m-am gândit la întreaga lui bunătate de-a lungul anilor şi a altor preoţi pe care i-am cunosc. Tot joi, la prânz, am întâlnit un alt preot, ce a devenit alinare şi sprijin unui elev de 14 ani rămas orfan cu timp în urmă, dar care a reuşit să-şi transpună suferinţa în zeci de poeme şi azi să le vadă tipărite. Sunt doar două exemple întâmplătoare dintr-o singură zi. În România, dincolo de ceea ce citim prin tabloide, o bună parte din preoţi (poate majoritară la sate) trăiesc în condiţii dificile. Pentru ei aceste gânduri.

1)  Preoţii prin statutul lor se supun în adevăratul sens al cuvântului unor bărboşi deloc îngăduitori, episcopilor, care au o putere pe care niciun alt şef nu o deţine („taie şi spânzură, seceră de unde nu au semănat şi adună de unde nu au împrăştiat”). Deloc întâmplător episcopii, deşi prin etimologie ar însemna că sunt „supraveghetori”, de fapt ei sunt numiţi stăpâni şi li se cântă „întru mulţi ani, Stăpâne” de fiecare dată când intră în biserică, când tot poporul se fereşte, se închină şi le sărută mâinile şi odăjdiile. Din păcate, aud de cazuri de exercitare abuzivă a autorităţii când pe nedrept preoţii sunt inspectaţi, sancţionaţi, transferaţi, prigoniţi, şantajaţi şi unii, din păcate, caterisiţi.

2) Sunt preoţi ce poartă zilnic nu doar bani în buzunar ci dragoste în inimi pentru fiecare persoană cunoscută sau străină care le iese în cale.

3) Sunt preoţi care cu timp şi fără timp, zi sau noapte, sunt la dispoziţia credincioşilor, în biserici, case, spitale, pentru bogaţi, săraci sau necăjiţi, ascultând şi ajutând sute de vieţi. Deseori îşi neglijează familia în favoarea credincioşilor, iar unii credincioşi realmente abuzează de timpul şi dăruirea lor, solicitându-i des, mult şi fără limite pentru orice problemă minoră ori mai importantă.

4) Sunt preoţi care suferă ocări şi scuipări, jigniri şi nedreptăţi şi aceasta doar pentru că poartă haina preoţească. Unul, l-a Focşani, vă amintiţi, a fost ucis prin înjunghiere în 2012. Alţii au ghinionul unei consoarte deloc potrivite şi ei, sărmanii, sunt siliţi să le accepte fasoanele şi păcatele, altfel un divorţ ar fi un pas rapid spre excluderea din preoţie.

5) Sunt preoţi care aduc pace în familii, bucurie copiilor, mângăiere bătrânilor, ocrotire văduvelor şi ajutor bolnavilor, preoţi care au înţeles corect mesajul şi pilda lui Iisus Hristos şi care Îl urmează, preoţi săraci şi simpli, cu aceeaşi reverendă veche de ani, cu palmele îngroşate de muncă la câmp, pădure şi animale, fără maşini luxoase, cruci de aur pe piept ori iphone-uri de ultimă oră. Preoţi care au construit cantine sociale nu ziduri goale.

6) Sunt preoţi care plătesc dări peste dări la episcopie, mitropolie şi patriarhie sau oriunde li se vor cerea, din puţinele sute de lei din salariu li se reţin alţi lei şi li se oferă periodic pentru vânzare cu de-a sila vin bisericesc, lumânări, calendare, cărţi, obiecte bisericeşti,etc.

7) Sunt preoţi care se bucură şi se întristează cu fiecare om, un sprijin moral pentru mulţi dintre români la fiecare eveniment important din viaţa lor şi nu doar de sfinte sărbători.

8) Sunt preoţi adevăraţi apostoli, care învaţă bunătatea, pacea, dragostea, blândeţea, iertarea, rugăciunea, smerenia,  milostenia, speranţa şi iubirea, care îi ajută pe toţi dar pe ei nu îi ajută nimeni.

9) Sunt preoţi cu o dragoste, vocaţie, dăruire şi jertfelicie fără margini, care nu cer bani, ci oferă bani, care iartă şi nu judecă şi binecuvântează în loc să certe.

10) Sunt preoţi demni de preoţia lor şi cărora li se cuvine cinste, respect şi recunoştinţă.

PS: criticilor mei de serviciu le precizez că acest text „pro BOR” ca şi celelalte „anti BOR” au acelaşi autor.