VIDEO Mircea Cornişteanu, directorul Teatrului de la Craiova, la Adevărul Live

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În cadrul Festivalului Naţional de Teatru, au fost incluse în selecţia oficială realizată de Marina Constantinescu, trei spectacole de la Craiova: "Profu de religie",  "Familia Tot" si "Rinocerii". Directorul Teatrului de la Craiova, Mircea Cornişteanu, a fost la Adevărul Live, să vorbească despre aceste spectacole.

Teatrul din Craiova este unul dintre cele mai dotate teatre din ţară din punct de vedere tehnic, spune Mircea Cornişteanu.

Pentru spectacolul lui Robert Wilson au fost cumpărate proiectoare speciale de câteva zeci de mii de euro.

Profu` de religie, spectacol al Teatrului Naţional Marin Sorescu de la Craiova,  se joacă astă seară la Sala Atelier a Teatrului Naţional de Teatru, în cadrul Festivalului Naţional de Teatru.

Profu de religie de Mihaela Michailov, regia Bobi Pricop
Durata: 75
Scenografia: Bobi Pricop
Muzica;: Bobi Pricop
Versiunea Scenică: Bobi Pricop
Regia Tehnica: George Dulămea

Familia Tot, de de István Örkeny,  în regia lui Bocsardi Laszló, Teatrul Naţional „Marin Sorescu”, Craiova, se va juca miercuri şi joi, pe 29 şi 30 octombrie, la Sala Atelier,  de la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” Bucureşti, Sala Atelier

Rinocerii, de Eugène Ionesco, în  regia lui Robert Wilson, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” va încheia festivalul pe 2 noiembrie, la Craiova. Spectacolul va fi transmis şi în direct ka Grand Cinema&More din Băneasa Shopping City, sala Grand Epika.

 Robert Wilson, poate cea mai importantă personalitate din lumea teatrului mondial, autor al mai multor spectacole eveniment pe marile scene ale lumii, a montat la Teatrul Naţional ˝Marin Sorescu˝ capodopera dramaturgiei ionesciene, ˝Rinocerii˝. Este pentru prima oară când Robert Wilson, pe care Eugène Ionesco l-a numit cândva ˝cel mai important regizor american˝, montează un spectacol în România.

Un grup de 23 de actori ai Naţionalului craiovean, conduşi de Robert Wilson şi de o numeroasă echipă de colaboratori veniţi din şapte ţări ale lumii au realizat la Craiova evenimentul teatral al ultimului deceniu!
˝Rinocerii˝ lui Ionesco/Wilson este deja invitat să participe la turnee şi festivaluri în Norvegia, Anglia, Polonia, Ungaria – primele ţări în care spectacolul va fi jucat în 2015.

Robert Wilson a mai fost de câteva ori în România, iar la Craiova i s-au jucat două spectacole, în cadrul Festivalului Internaţional Shakespeare: ˝Femeia mării˝, de H. Ibsen, în 2008 şi ˝Sonetele lui Shakespeare˝, prezentat de ˝Berliner Ensemble˝, în 2012. În 2010, regizorul american susţinut la teatrul craiovean conferinţa ˝Have I been here before?˝, cu ocazia prezentării filmului spectacolului său ˝Hamlet – Un monolog˝, realizat la Alley Theatre în 1995, în regia şi interpretarea sa.

Premiera mondială a piesei ˝Rinocerii˝ a avut loc la Düsseldorf, pe 6 noiembrie 1959, textul fiind tipărit în acelaşi an la Editura Gallimard. De atunci, piesa a fost jucată în sute de reprezentaţii, pe toate scenele lumii.
La Craiova, Robert Wilson va fi însoţit de o echipă de colaboratori cu care lucrează de obicei spectacolele sale apreciate pe scenele internaţionale: dramaturgul Konrad Kuhn (Austria), creatorul de costume Jacques Reynaud (Franţa), co-regizorii Tilman Hecker (Germania) şi Charles Chemin (Franţa), light-designerii A.J. Weissbard (Italia) şi John Torres (Canada), video-artistul Tomek Jeziorski (Polonia) şi compozitorul Adam Lenz (SUA). Acestora li se vor adăuga din România regizorul Bobi Pricop (asistent de regie), scenografii Adrian Damian (asistent decor) şi Adriana Dinulescu (asistent costume).

Născut în Waco, Texas, Wilson a fost educat la Universitatea din Texas şi la Brooklyn’s Pratt Institute, unde atenţia sa s-a îndreptat către arhitectură şi design. În 1968 fondase deja Byrd Hoffman School of Byrds, şi lucra şi juca cu grupul într-o clădire de apartamente pe Spring Street 147, în partea de jos a Manhattan-ului. În 1969, două producţii majore ale lui Wilson au apărut în New York City: Regele Spaniei la Anderson Theater şi Viaţa şi timpurile lui Sigmund Freud care a avut premiera la Brooklyn Academy of Music.
În 1971 Wilson a primit aprecieri internaţionale pentru revoluţionara Deafman Glance, o operă mută creată în colaborare cu Raymond Andrews, un talentat surdo-mut pe care Wilson l-a adoptat. După premiera de la Paris, surrealistul francez Louis Aragon scria despre Wilson ˝el este ceea ce noi, din care surrealismul s-a născut, am visat că va veni după noi şi va ajunge dincolo de noi˝.

În 1979 a colaborat cu compozitorul Philip Glass pentru a scrie opera-reper Eisenstein on the Beach, care a fost prezentată la Festival d’Avignon şi Metropolitan Opera House din New York, şi care a fost de atunci reluată pentru două turnee mondiale. La începutul anilor ’80, Wilson a creat ceea ce este şi astăzi considerat drept cel mai ambiţios proiect al său: multi-naţionala epopee the CIVIL warS: a tree is best measured when it is down. Deşi epopeea nu a fost văzută niciodată în întregime, ea a fost nominalizată la Premiul Pulitzer.
În ultimele două decenii a adus viziunea sa unică asupra repertoriului tradiţional dramatic şi operatic, creând şi regizând opere pentru La Scala, Metropolitan Opera, Opera Bastille, şi multe altele, incluzând The Ring, Parsifal şi Lohengrin de Wagner, Flautul Magic de Mozart, Madama Butterfly de Pucini. A prezentat, de asemenea, adaptări inovatoare asupra unor lucrări de scriitori precum Virginia Woolf, Gertrude Stein sau Henrik Ibsen. De-a lungul carierei sale, Wilson a colaborat cu diverşi artişti, precum Heiner Muller, Tom Waits, William S. Burroughs, David Byrne, Rufus Weinwright, Lou Reed, Allen Ginsberg, Susan Sontag şi Jessye Norman. Cele mai recente lucrări pentru scenă includ The Ring de Wagner, alături de dirijorul Cristoph Eschenbach (2005-2006) şi The Passion of St. John de Bach, care a avut premiera în 2007 la Châtelet în Paris. În perioada noiembrie 2013 - februarie 2014, artistul a fost omagiat la Paris prin prezentarea a patru spectacole diferite (Lecture on Nothing, Peter Pan, Einstein on the Beach, Madame Butterfly) şi a unei expoziţii intitulate ʺLiving roomsʺ la Musée du Louvre. Ultima sa producţie, ʺ1914ʺ, dedicată împlinirii a 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial, a avut loc acum câteva zile la Teatrul Naţional din Praga.

Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova
de Eugène Ionesco, regia Robert Wilson
Durata: 90 min.
Muzica;: Adam Lenz
Genul Spectacolului: drama
Traducerea: Vlad Russo şi Vlad Zografi
Data premierei: 02 Iulie 2014
Decor: Robert Wilson
Foto: Florin Chirea
Video: Florin Chirea
Regia Tehnica: George Dulămea
Sufleor: Bogdana Dumitriu 

DISTRIBUŢIA:

(Martorul),  (Berenger),  (Daisy),  (Jean),  (Dudard),  (Soţia băcanului),  (Băcanul),  (Domnul bătrân),  (Gospodina),  (Chelneriţa),  (Patronul cafenelei),  (Dl Papillon),  (),  (Botard),  (Madama Boeuf),  (Un pompier),  (Vecinul bătrân),  (Vecinul bătrân),  (Cap de rinocer),  (Cap de rinocer),  (Cap de rinocer),  (Cap de rinocer),  (Cap de rinocer),  (Cap de rinocer),  (Cap de rinocer),  (Cap de rinocer),  (Cap de rinocer),  (Cap de rinocer),  (Cap de rinocer),  (Cap de rinocer),  (Cap de rinocer)

Teatrul National Marin Sorescu Craiova

FAMILIA TÓT

Autorul: Orkeny Istvan

Traducătorul: Crista Bilciu

Regia: Bocsardi Laszlo

Scenografia: Bartha Joszef

Distribuţia:

Maiorul: Sorin Leoveanu

Tót: Valer Dellakeza

Mariska: Mirela Cioabă

Agika: Iulia Colan

Poştaşul:  Nicolae Poghirc

Tomaji: Eugen Titu

Cipriani: Valentin Mihali

Giz: Gabriela Baciu

Proprietarul sacalei:Cătălin Băicuş

Dr. Eggen Berger Alfred:Flavius Glăvan

Familia Tót, una obişnuită, are un fiu pe front. De dragul lui, pentru a-i asigura protecţia superiorului direct, mama, tatăl şi sora sa îl găzduiesc două săptămâni pe Maiorul cu nervii zdruncinaţi de care depinde soarta fiului. Vizita lui spulberă o armonie, pune punct unei existenţe banale, anodine, orientate clar după vechi cutume. Tót Lajos, pompier, acum pensionar, resimte agresiunea militarului dezaxat, a Istoriei, de fapt, dar îndură, alături de familie, pentru ca totul să fie bine pentru fiul rămas pe front. Victimă a istoriei el însuşi, omul pervertit de violenţa fără sens care este războiul, Maiorul devine călău. Obiectul pasiunii sale devine o biată ghilotină de făcut cutii interminabile. Nebunia Maiorului naşte monştri, istoria se dereglează, vieţile anonimese dau peste cap şi totul se duce de râpă. Când poştaşul deschide scrisoarea prin care familia este anunţată că fiul este mort, ireparabilul se produsese deja: într-un acces de furie, revanşă şi răzbunare, Tót Lajos îl decapitează pe torţionarul militar la ghilotina de făcut cutii de carton care constituia obiectul fascinaaţiei pentru cel cu nervii făcuţi zob de război. Un război care face victime colaterale prin jocul orb al hazardului.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite