Misterul Agathei Christie din „Cursa de şoareci“ poposeşte la Teatrul Naţional

Scenă din Cursa de şoareci   FOTOGRAFII: Florin Ghioca

Cursa de şoareci de Agatha Christie are premiera ope 15 şi 16 februarie 2018, de la ora 19.00, la Sala Studio a Teatrului Naţional Bucureşti.

Cea mai longevivă piesă a tuturor timpurilor şi genurilor, "Cursa de şoareci: de Agatha Christie are o distribuţie dublă, alcătuită din îndrăgiţi actori ai TNB. Din distributie fac parte unii dintre cei mai cunoscuţi actori ai Naţionalului bucureştean: Ileana Olteanu, Dragoş Stemate / Florin Călbăjos, Lari Giorgescu / Petre Ancuţa, Simona Bondoc, Tomi Cristin, Ada Galeş / Cosmina Olariu, Mihai Calotă / Silviu Biriş, Gavril Pătru / Răzvan Oprea.

O poveste plină de suspans, ce îmbină umorul negru, situaţiile-limită, emoţia şi jocurile întortocheate ale minţii. Un irezistibil thriller clasic, ce se desfăşoară într-un decor elegant şi atrăgător, realizat de binecunoscuta scenografă Liliana Cenean, şi în ambianţa sonoră imaginată de compozitorul Vlaicu Golcea, care susţine tensiunea. Erwin Şimşensohn semnează regia acestei piese.

Lari Giorgescu

O … Cursă de şoareci în care nimic nu este ceea ce pare şi toată lumea are ceva de ascuns, iar surprizele se dezvăluie la fiecare pas greşit. Astfel, un idilic decor britanic devine peste noapte locul de desfăşurare a unui formidabil policier, în care fiecare gest reprezintă o potenţială probă judiciară.

Dacă în Anglia piesa se joacă fără întrerupere de câteva decenii,  ajungând în prezent la impresionanta cifră de 27.000 de spectacole, în timp ce unele din creaţiile actoriceşti au devenit parte din Cartea Recordurilor, publicul românesc al anului 2018 are ocazia să asiste la prima montare a legendarei piese pe o scenă a Teatrului Naţional din Bucureşti.

În Anglia, la dorinţa Reginei Mary, cu ocazia aniversării de 80 de ani, BBC i-a prezentat o versiune de teatru radiofonic a unei piese de Agatha Christie. Era „Trei şoricei orbi” („Three Blind Mice”), cea care avea să devină atât de cunoscută, dar cu un nou nume - „Cursa de şoareci” („The Mousetrap”). Prima punere în scenă a piesei a avut loc în noiembrie 1952, la The Ambassadors Theatre, iar după două decenii spectacolul a fost mutat pe scena mai cuprinzătoare a elegantului St. Martin’s Theatre. La numai şase ani de la premieră, „Cursa de şoareci” dobora deja recordul, devenind cel mai longeviv spectacol din istoria teatrului britanic. Decorul a fost înlocuit pentru prima dată în anul 2000, iar noua lucrare urma cu fidelitate concepţia scenografică iniţială. În cei 66 de ani scurşi de la premieră, peste 400 de actori au făcut parte din distribuţia londoneză, iar dintre recordurile actoriceşti îl vom aminti pe David Raven, cel mai longeviv interpret al maiorului Metcalf, cu 4575 de reprezentaţii la activ.

Actrita Simona Bondoc (foto)

Agatha Christie (foto) a scris această piesă pornind de la un caz real, petrecut în 1945: moartea, în condiţii misterioase, a unui băiat ce fusese adoptat de un fermier şi de soţia lui din Shropshire. Atunci când autoarea i-a făcut cadou nepotului său, Mathew Prichard,  drepturile de autor asupra textului, a stabilit şi câteva condiţii. Între acestea, piesa urma să nu fie adusă pe marele ecran decât după minimum 6 luni de la ultima reprezentaţie dată într-un teatru, iar spectatorii să fie invitaţi să păstreze secretul din finalul spectacolului.

Cursa de şoareci a avut parte de montări notabile pe toate continentele, din Australia, Africa de Sud, China, Coreea, Turcia, Rusia, Cehia, Ungaria, Franţa, Scandinavia, Venezuela până în Statele Unite şi Canada. 

Agatha Christie, considerată de Guinness Book of World Records - cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor, împreună cu William Shakespeare, s-a remarcat în genul poliţist, fiind supranumită “Regina Crimei”. A publicat 80 de romane şi nuvele de gen, 19 piese de teatru, fiind totodată şi scriitorul cel mai tradus, în peste 70 de limbi. Pentru Agatha Christie spectacolul trebuie să fie un fel de „cursă de cai”, adică „oarecum uimitor şi puţin dezamăgitor”.

Aflat la cea de-a doua montare pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, după „Memoria apei” de Shelagh Stephenson, din 2016, regizorul Erwin Şimşensohn s-a făcut remarcat printr-o serie de spectacole realizate pe importante scene din ţară, la Teatrul "Mihai Eminescu" din Botoşani, Teatrul Dramatic "Fani Tardini" din Galaţi, Teatrul "Maria Filotti" din Brăila, Teatrul Naţional din Târgu Mureş, precum şi la Teatrul Evreiesc şi Teatrul Excelsior - din Bucureşti. Spectacolele sale au participat la câteva festivaluri naţionale. În 2014 a fost nominalizat la Premiile UNITER pentru Debut. Cu spectacolul Fluturii sunt liberi a obţinut, la Festivalul de Teatru de la Buzău, Premiul „Buzău iubeşte teatrul”(2017), iar cu Steaua fără nume - Premiul „Cea mai bună regie” la Gala Festivalului Comediei Româneşti festCO (2016).