VIDEO Adevărul Live. Cine trebuie să aibă grijă de IMM-uri: statul sau băncile?

Mihai Pătrulescu, senior economist UniCredit Ţiriac Bank FOTO David Muntean

Economia naţională are nevoie de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) dinamice care să-i alimenteze creşterea. IMM-urile au nevoie de finanţare bancară pentru dezvoltare. La rândul lor, băncile au nevoie de clienţi noi pentru a-şi creşte portofoliul de credite. Şi, totuşi, ce nu funcţionează în acest sistem logic? Iată o primă întrebare pentru dialogul cu Mihai Pătrulescu, senior economist UniCredit Ţiriac Bank.

Principalele declaraţii din emisiune ale economistului UniCredit Ţiriac.  

Mihai Pătrulescu: ”Rata de neperformante la IMM-uri este de 27%, iar la microîntreprinderi de 45%. La nivelul întregului sistem, rata de neperformante este de 27%.”

·         

• Două treimi din forţa de muncă din sectorul privat este ocupată în IMM-uri. Dacă vorbim de magnitudinea acestui domeniu, 99% dintre firmele din România sunt IMM-uri. Acestea au fost masiv afectate de criză, mai afectate decât companiile mari, dacă ne uităm la numărul celor care au rămas active. În 2008, numărul lor a început să scadă, ajungând la un minim în 2010-2011 (după o scădere de 15%), pentru ca în 2014 să ajungă la numărul de dinainte de criză.
• Principala problemă este că IMM-urile au o rezervă de lichiditate mai mică decât o companie mare. Deci rezistă mai puţin timp la crize. Şi, fiind axate pe puţini clienţi, de asemenea, sunt afectate imediat.
• În criză, şi băncile au fost afectate cu portofoliile de credite neperformante, rata acestora ajungând până la 22% din active. Deci au fost nevoite să fie mai precaute cu creditele noi, lucru impus inclusiv de BNR sau de institituţiile internaţionale. Sistemul bancar este mult diferit faţă de cum era în 2008. S-au produs ajustări şi pe costuri, şi pe raportul credite/ depozite.
• O problemă pentru băncile din România, ţară emergentă, care acordă credite (inclusiv IMM-urilor) este că accesul la date este un pic mai dificil. Din lipsa de date, tendinţa băncilor este să acorde credite bazându-se mai degrabă pe garanţii decât pe capacitatea companiilor de a plăti înapoi. Eu cred că acest lucru se va schimba în timp. Vorbind strict despre IMM-uri, deocamdată, costul riscului este mai ridicat pentru întrperinderile mici şi mijlocii pentru că rata de nepefromante este mai mare aici decât în cazul corporaţiilor. Deci e nevoie mai mare de garanţii decât în cazul unei corporaţii mari. În 2014, rata de neperformante pentru IMM-uri era de 27%. Dacă vorbim de microîntreprinderi este de 45%. La nivelul întregului sistem, în luna septembrie, rata neperformantelor a scăzut la 15%.
• Revenirea creditării în România vine în urma creşterii PIB. Chiar dacă anul trecut am avut o creştere accelerată, ea a fost concentrată doar în anumite sectoare (producţie industrială, exporturi şi agricultură). Creşterea viitoare va fi mai egal distribuită (servicii, construcţii), ceea ce va duce la o îmbunătăţire a creditării. Mă refer la întreaga economie, dar lucrul se aplică şi pentru IMM-uri.
• O altă problemă a IMM-urilor este supraîndatorarea acestora. Nevoia de finanţare şi nevoia de capital nu se pot substitui. Datele BNR arată că raportul între datorii şi capitaluri proprii este de 400%, faţă de 120% cât este media europeană.
• Când vorbim de microîntreprinderi şi start-upuri, e normal ca nevoia de finanţare să fie mai mică pentru că nevoia principală este cea de capital. O deficienţă a României este că nu avem un acces la capital direct, nu avem fonduri de venture capital atât de dezvoltate, nu avem bursa de capital dezvoltată. Doar prin îndatorare nu ajungem la o soluţie pentru IMM-uri.
• Statul poate să intervină în aceste momente dificile, prin acordarea de garanţii şi prin programe de formare a IMM-urilor. O analiză a Comisiei Europene spune că România stă bine la modul în care este perceput antreprenoriatul şi la dorinţa oamenilor de a-şi deschide afaceri. Locul în care avem deficienţele majore nu este finanţarea, ci capacitatea de a inova. Dacă ne uităm la majoritatea IMM-urilor din România, ele nu o valoare adăugată foarte mare. În schimb, firmele care reuşesc să inoveze o fac mai bine decât media Uniunii Europene. Aici cred că e nevoie de programe de educaţie pentru sprijinirea antreprenoriatului.
• Sectorul IMM este foarte ineteresant acum pentru că posibilităţile de creştere sunt foarte mari. E adevărat că şi riscurile sunt în continuare mari.

Mihai Pătrulescu: ”Eu prefer să mă gândesc la recesiune din mai multe puncte de vedere: nu doar din evoluţia PIB, ci şi din ceea ce se întâmplă pe piaţa muncii.”

• Dacă vorbim strict de trimestrul trei (creşterea de 1,9% anunţată de INS) noi nu putem face decât speculaţii. Noi am fost mai precauţi şi atunci când se vorbea de recesiune tehnică. Din punctul nostru de vedere, nu a fost. Eu prefer să mă gândesc la recesiune din mai multe puncte de vedere: nu doar din evoluţia PIB, ci şi din ceea ce se întâmplă pe piaţa muncii, de exemplu. Celelelalte date nu ne spuneau o scădere semnificativă a economiei. Vedem, într-adevăr, o încetinire. Ce-i drept şi cererea externă este mai mică decât anul trecut.
• În Uniunea Europană, cererea internă este slăbită iar embargoul faţă de Rusia începe să aibă efecte. Impactul direct pentru Românai este scăzut, întrucât comerţul cu Ucraina este scăzut: sub 5% din exporturile noastre. Mai important este impactul indirect, pentru că exportăm produse intermediare. Dacă noi exportam întâi în Germania şi, ulterior, Germania exporta în Rusia, impactul imediat se simte şi pentru noi.
• La acest moment, vedem o creştere mai mică decât anul trecut, adică sub 3,5%. Pe trimestrul trei, creşterea anualizată este de 2,8%. Ca să avem o creştere susţinută, capitalul investit în economie trebuie să fie mai mare.
• Noi vrem să vedem o claritate cât mai mare vizavi de modul cum va fi susţinut bugetul. În primele zece luni ale anului am avut un excedent bugetar de 0,3%, iar ţinta de deficit este de 2,2%. Am văzut o scădere a cheltuielilor de investiţii – mai puţin cu 10% faţă de anul trecut. Cauzele au fost legate de apropierea momentului electoral, inabilitatea de a demara proiecte masive, urmările penale care au făcut cheltuielile de capital mai mici. De asemenea, pentru anul următor, e important să vedem care vor fi sursele de finanţare pentru buget.

 aibă grijă de IMM-uri: statul sau băncile?