Daniela Lulache: Nuclearelectrica va participa la hidrocentrala de la Tarniţa şi cablul submarin cu Turcia pentru că sunt proiecte strategice
0
Nuclearelectrica va participa la realizarea hidrocentralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa şi a cablului submarin care ne va conecta la sistemul energetic din Turcia deoarece compania vrea să se diversifice, iar aceste proiecte sunt prioritare şi strategice, a declarat, pentru „Adevărul“, Daniela Lulache, directorul general al companiei.
Nuclearelectrica va participa cu câte 2 milioane de euro la constituirea companiilor de proiect pentru cele două proiecte. Informaţiile apar în convocatorul Adunării Generale a Acţionarilor (AGA), care va avea loc pe 11 martie. În cadrul Hidro Tarniţa vor mai fi acţionari şi Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Romgaz şi Electrica. Statul român poartă negocieri pentru atragerea chinezilor de la Sinohydro în proiectul de 1,2 miliarde de euro. La realizarea cablului submarin spre Turcia, urmează să se implice toate acestea, dar şi Transelectrica şi Departamentul pentru Energie. Costul acestuia era estimat acum câţiva ani la 600 de milioane de euro.
Întrebată cum a ajuns Nuclearelectrica la concluzia că proiectul de la Tarniţa este fezabil şi profitabil, astfel încât să participe la constituirea companiei de proiect, Lulache a transmis, într-un răspuns transmis pentru "Adevărul", că primul criteriu luat în considerare este necesitatea finalizării proiectului, având în vedere importanţa hidrocentralei în reglajul frecvenţă-putere, gândit din perspectiva intrării în functiune a Reactoarelor 3 şi 4, care urmează să se construiască la Cernavodă.
„Sistemul energetic românesc are nevoie de proiectul Tarniţa pentru a susţine alte proiecte majore. Aceste investiţii trebuie corelate şi demarate înainte de a ne confrunta cu probleme majore de sistem. Nu ne putem permite să ignorăm aceste necesităţi şi cred că proiectul Tarniţa va avea un randament adecvat.
Nuclearelectrica a purtat, evident, discuţii cu reprezentanţii companiei de proiect Hidro Tarniţa, am analizat studiul de fezabilitate şi modelul financiar realizate pe datele aferente anului 2011. Acest studiu de fezabilitate va fi actualizat şi trimis spre analiza acţionarilor în primul trimestru din 2014. Mi se pare absolut firesc ca acest studiu să fie reactualizat pentru o imagine realistă a costurilor, iar proiectul în sine este o necesitate majoră.
Şi Tarniţa şi Cablul submarin sunt proiecte prioritare şi strategice. Ca producător cu intenţia clară şi asumată de a-şi mări producţia, Nuclearelectrica este direct interesată în dezvoltarea acelor proiecte care vin să îi susţină propriile investiţii“, a afirmat Lulache.
În privinţa Cablului submarin cu Turcia, Lulache a afirmat că „Dezvoltarea potenţialului de export al României este o prioritate. Nuclearelectrica are un interes direct în acest sens prin creşterea atractivităţii proiectului Unităţilor 3 şi 4 şi posibilitatea exportului către Turcia şi, implicit, creşterea producţiei“.
Întrebată dacă ar putea exista probleme cu legislaţia europeană privind separarea activităţilor de transport de cele de producţie a energiei, managerul Nuclearelectrica a opinat că acest cablu nu va fi parte a reţelei naţionale de transport, iar până la intrarea Turciei în UE, nu va fi nici parte a reţelei de transport a UE. „Cablul se face pentru a susţine exportul de energie, deci prin acest obiectiv, nu îşi poate propune să restricţioneze accesul la cablu al producătorilor de energie care vor să exporte“, a mai spus Lulache.
„Participarea preconizată a unui număr mare de companii din sector la marile proiecte – Tarniţa, Cablul – este un semn că se merge spre o unificare/centralizare în sistemul energetic, ceea ce înseamnă eficienţă şi siguranţă operaţională pe termen lung“, a conchis şefa Nuclearelectrica.
Controverse privind proiectele
Proiectul de la Tarniţa este vechi de cel puţin 30 de ani, de pe vremea în care s-a gândit inclusiv instalarea reactoarelor de la Cernavodă. Acesta a intrat într-un con de umbră recent, din cauza costurilor mari. În timpul scandalului Hidroelectrica-Energon, de acum câteva luni, au apărut în presă o serie de înregistrări ale şedinţelor Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica. Remus Borza, pe atunci şef al consiliului, declara că indicatorii acestui proiect ar fi proşti. „O fi el proiect strategic, dar banii îi va da compania asta (...) Noi va trebui să ne-o fundamentăm în funcţie de nişte indicatori tehnico-economici. Eu în Hidroelectrica nu am văzut acei indicatori. Nu avem un studiu care să ne demonstreze utilitatea acestui proiect şi profitabilitatea ei ăn aceasta companie. Noi până acum am bagat bani în consultanţă, dar nu a existat o decizie a AGA care să aprobe acest proiect pe nişte indicatori obiectivi“, spunea şi Oana Truţă, membru al Consiliului de Supraveghere din partea Fondului Proprietatea.
Consumul de energie al României a scăzut cu 6% în 2013
În privinţa Cablului, Departamentul pentru Energie a semnat un memorandum cu Turcia. Potrivit acestuia, compania de proiect va fi mixtă româno-turcă, fiecare parte deţinând 50%. Aceasta va fi responsabilă de reevaluarea şi actualizarea studiului de fezabilitate, inclusiv mărirea capacităţii de export de la 800 la 1.600 MW, precum şi asigurarea finanţării, construcţiei şi operarea acestuia.
România are supra-capacitate de producţie în cazul energiei electrice, iar producătorii au nevoie de linii de export pentru a compensa scăderea preţului la energie pe bursa de specialitate OPCOM. Preţurile au scăzut în 2013 cu 30% faţă de nivelurile din 2012, când Hidroelectrica era afectată de secetă. Concomitent, industria se eficientizează, iar consumul de energie a scăzut cu 6% anul trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Un mare aport la scăderea preţului l-a avut şi producţia de energie regenerabilă, care s-a dublat în 2013.
Mai puteţi citi:
Investiţiile pe care partea chineză doreşte să le realizeze în sistemul energetic naţional totalizează 5 miliarde de dolari, iar primele contracte ar putea fi semnate anul viitor, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, la Summitul China - Europa Centrală şi de Est.
Centrala de la Tarniţa, o „himeră“ pe cale de a se realiza
Proiectul centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa este vechi încă de pe vremea când Nicolae Ceauşescu plănuia construcţia de reactoare nucleare la Cernavodă.
În loc să modernizeze centralalele vitale pentru asigurarea serviciilor de sistem, Hidroelectrica vrea să finanţeze proiecte care nu au valoare energetică mare, a declarat Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, la Forumul „România 2020: Politici sustenabile pentru energii curate hidro&nuclear“, eveniment organizat de Adevărul Group.
Nuclearelectrica vrea să participe la proiectul hidrocentralei Tarniţa, din judeţul Cluj, în calitate de acţionar minoritar, a declarat Daniela Lulache, managerul privat al companiei.
Realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect de 6,5 miliarde de euro care se va afla în centrul negocierilor de săptămâna viitoare cu delegaţia Chinei, ar reprezenta un punct de cotitură în privinţa investiţiilor străine în sectorul energetic românesc.
Se încarcă comentariile...
