Exploatarea resurselor, aproape de colaps în România. Producătorii de cărbune au pierderi imense, uraniul a rămas fără bani, ţiţeiul merge pe minus

0
Publicat:
Ultima actualizare:
România este bogată în resurse, dar extragerea acestora este scumpă deoarece sunt dispersate  FOTO Mediafax
România este bogată în resurse, dar extragerea acestora este scumpă deoarece sunt dispersate  FOTO Mediafax

Companiile din domeniul cărbunelui sunt pe marginea prăpastiei, exploatarea uraniului a rămas în aer, iar societăţile din sectorul de petrol şi gaze sunt afectate de colapsul preţului internaţional ţiţeiului. Acesta este peisajul dezolant din sectorul exploatării de resurse naturale, domeniu care avea sute de mii de angajaţi înainte de 1989.

În timp ce autorităţile dezbat Strategia Energetică, iar o serie de legi de profil se află în discuţii în Parlament, sectorul exploatării de resurse din România se scufundă pe zi ce trece. Producătorii de cărbune au se îndreptă vertiginos spre colaps, extracţia uraniului a intrat în impas, iar sectorul de ţiţei şi gaze este lovit de criza petrolului la nivel internaţional, care ameninţă investiţiile.

Conducerea Complexului Energetic Oltenia a informat zilele trecute liderii sindicali că 2.000 de salariaţi ai producătorului de cărbune şi de electricitate vor părăsi compania începând cu 1 iulie. Concomitent, începând din luna aprilie a acestui an, va exista şi o întrerupere de activitate, pe o perioadă de 21 de zile, pentru sute de salariaţi de la termocentralele Rovinari, Turceni, Işalniţa, Craiova şi Brăila.

Pierderi-record la Complexul Energetic Oltenia

Complexul Energetic Oltenia este al doilea producător de electricitate din România, după Hidroelectrica. Societatea deţine termocentralele Turceni, Rovinari, Craiova, Işalniţa şi Brăila şi extrage lignit din bazinul Olteniei. Societatea are peste 15.000 de angajaţi şi realizează între 25% şi 30% din energia electrică a României.

Compania are pierderi de doi ani şi se află în mijlocul unui proces de restructurare. În anul 2014, compania a înregistrat o pierdere de 700 de milioane de lei, iar pentru anul 2015 se prefigurează o pierdere-record, potrivit lui Victor Grigorescu, ministrul Energiei. 

Un raport al Curţii de Conturi arată cum societatea a acordat prime ilegal, a făcut plăţi nejustificate, a exportat cărbune sub costuri, a făcut achiziţii la suprapreţ, pagubele ajungând la câteva zeci de milioane de euro doar în anul 2014.

Sindicatele ameninţă deja cu proteste şi cer noi negocieri, inclusiv cu Ministerul Energiei.

Proteste la Complexul Energetic Hunedoara

O situaţie mult mai grea o are Complexul Energetic Hunedoara, intrat în insolvenţă la finele anului trecut. Compania deţine termocentralele Mintia şi Paroşeni şi cele patru mine viabile de huilă din Valea Jiului, având o cotă de 5% din producţia de electricitate din România şi peste 6.000 de salariaţi.

Administratorul judiciar propus de către stat a fost Remus Borza, care administrează şi Hidroelectrica. Numai că instanţa a numit firma GMC SPRL Craiova, decizie ulterior contestată în justiţie de conducerea Complexului Energetic Hunedoara. Între timp, administratorul judiciar a denunţat contractul colectiv de muncă, iar acest lucru a înfuriat ortacii. 

Peste o sută de mineri au protestat recent în curtea companiei, nemulţumiţi de denunţarea contractului colectiv. Minerii din schimbul al doilea de la exploatarea Lupeni au întrerupt activitatea şi au mers în faţa Complexului Energetic Hunedoara. Aceştia au afirmat se tem că îşi vor pierde locurile de muncă. De asemenea, minerii au declarat că denunţarea contractului va duce inclusiv la reducerea veniturilor. Anterior, angajaţii au protestat de mai multe ori împotriva lipsei de măsuri pentru viabilizarea companiei de stat, inclusiv prin intrarea în greva foamei.

Compania Naţională a Uraniului, fără venituri

Un caz special îl constituie Compania Naţională a Uraniului (CNU), care a rămas recent fără venituri, după ce Nuclearelectrica, care era singurul său client, a reziliat recent contractul în decembrie 2015. CNU extrage uraniu de la Crucea, judeţul Suceava, şi îl prelucrează în combinatul de la Feldioara, din judeţul Braşov. Mai departe, de aici uraniul românesc este transportat la Piteşti, unde Fabrica de Combustibil Nuclear îl transformă în „carburant“ pentru centrala atomică de la Cernavodă.

Nuclearelectrica a anunţat că a fost forţată să rezilieze contractul după ce producătorul de uraniu a crescut preţul cu 76%. La rândul ei, CNU a anunţat că a trebuit să majoreze preţul cerut, în urma unei decizii definitive din justiţie. Compania a înregistrat anul trecut o pierdere de 104,7 milioane de lei, după ce a realizat provizioane, ca urmare a unui litigiu cu Curtea de Conturi. Compania are 1.300 de angajaţi.

Reza Baqir, noul şef al misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, a declarat zilele trecute că ţara noastră trebuie să treacă rapid la restructurarea masivă a companiilor de stat aflate într-o situaţie financiară dificilă.

Petrom, pe pierdere

Mai departe, nici sectorul de petrol şi gaze nu se simte prea bine. Petrom a raportat prima pierdere de la privatizarea din anul 2004 încoace, compania consemnând un rezultat negativ de 690 de milioane de lei pe anul 2015, faţă de un profit de 2,1 miliarde de lei în anul 2014. Producătorul de ţiţei şi gaze a contabilizat în trimestrul al patrulea de anul trecut un cost de 1,9 miliarde de lei din deprecierea activelor de producţie, determinată de scăderea preţului petrolului. Preţul ţiţeiului a coborât de la 115 dolari pe baril în anul 2014 la 40 de dolari pe baril acum.

Ministerul Finanţelor trebuie să prezinte curând noul pachet legislativ de taxare în domeniul resurselor. Acesta va cuprinde redevenţe, dar şi un impozit special de 35% în domeniul producţiei. Noul impozit va înlocui o serie de taxe speciale impuse în ultimii ani de către autorităţi: taxa de 0,5% pe extracţie şi impozitul de 60% pe veniturile din liberalizarea gazelor. De anul următor ar trebui să fie eliminată şi taxa pe stâlp, în valoare de 1% din valoarea activelor, dar FMI a recomandat Guvernului să nu mai scadă taxele anul viitor din cauza deficitului bugetar mare care se prefigurează.

Romgaz, încurcată în dezvoltare

Romgaz este singura companie de stat din domeniul explatării de resurse energetice care este pe profit, însă aceasta are alt gen de problemă: trebuie să se extindă pentru a-şi înlocui rezervele, estimate a se termina în 15 ani, însă costurile mari şi preţul mic al gazelor naturale afectează investiţiile.

Romgaz a anunţat recent că renunţă la unul dintre perimetrele din Marea Neagră, unde avea o deţinere minoritară. În celălalt perimetru, Lukoil a descoperit un zăcământ de 30 de miliarde de metri cubi de gaze. De asemenea, Romgaz a vrut să exploreze după gaze în Polonia şi Slovacia, dar a anunţat deja că va părăsi Polonia.

În fine, Romgaz a dorit să concesioneze perimetre în nordul Irakului, dar condiţiile nu erau avantajoase şi a renunţat. Acum compania vrea să se reorienteze spre zona Mării Caspice, după ce embargoul asupra Iranului a fost ridicat.

Profitul Romgaz a scăzut anul trecut cu 16%, până la 1,18 miliarde de lei, din cauza temperaturilor ridicate din timpul iernii şi a cererii mici din industria chimică.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite