Greşeală majoră a Guvernului privind Inteligenţa Artificială. Jucaţi deştept! Semnaţi acordul UE pentru AI şi blockchain

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Din experienţa mea profesională, reprezentarea României la nivel european prin acţiunile demnitarilor, dar mai ales prin proiecte şi participare proactivă, reprezintă un „pachet“ de prim ordin pentru a face ca lucrurile să se întâmple în domenii cheie ca economia, inovaţia şi antreprenoriatul.

Un exemplu de tipul „aşa DA“ este reprezentarea României prin proiecte, la nivel ministerial, în linia întâi a Uniunii Europene în zona politicilor de stimulare a antreprenoriatului. O situaţie hilară de tipul „aşa NU“ este cea prin care Executivul condus de Viorica Dăncilă decide prin non-acţiune să nu apropie statul român de elita europeană specializată în Inteligenţa Artificială (AI) şi în tehnologia Blockchain. 

Fapt: România se numără printre foarte puţinele state UE (alături de Cipru, Grecia, Croaţia) care refuză sau amână o cooperare în domeniul Inteligenţei Artificiale. Astfel, 24 de state membre UE (Austria, Belgia, Bulgaria, Republică Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Marea Britanie) + Norvegia au semnat la Bruxelles, la nivel ministerial, Declaraţia de Cooperare privind Inteligenţa Artificială. România nu a semnat.

Obiectivul proiectului la care România nu a aderat (sper eu că avem aici o non-decizie temporară!) este că statele semnatare să conlucreze pe cele mai importante probleme ridicate de AI, cu scopul să asigure competitivitatea Europei în cercetarea şi aplicarea Inteligenţei Artificiale, în abordarea problemelor sociale, economice, etice şi juridice din domeniul AI. Multe dintre ţări au iniţiat deja strategii naţionale, iar UE susţine o serie de proiecte de cercetare privind Inteligenţa Artificială. Evident, ştim cu toţii deja, România nu are la nivel guvernamental o atenţie asupra acestui sector de activitate. 

Inteligenţa Artificială are un impact vizibil asupra locurilor de muncă, cu impact în educaţie, pieţe financiare şi mai ales în antreprenoriat. Da. Inclusiv în antreprenoriatul românesc! Guvernul este decuplat de inovaţiile mediului de afaceri românesc şi, personal, cred că trebuie să semnăm neapărat acordul UE pentru AI şi blockchain datorită următoarelor motive:

1. Businessul privat are deja rezultate şi proiecte în domeniul Inteligenţei Artificiale. Chiar la ora la care Bruxelles-ul anunţa că România nu a semnat acordul prin care ţările UE îşi ipropun să lucreze la dezvoltarea şi implementarea Inteligenţei Artificiale în Europa, în încercarea de a concura cu giganţii tech din Asia sau SUA, publicaţia Business Insider publică  o analiză despre impactul şi realităţile prezentului din domeniul Inteligenţei Artificiale. Articolul este laudativ la adresa ţării noastre, care este pusă în acelaşi tablou cu China şi SUA, datorită rezultatelor startup-urilor de AI pornite în România. Studiu de caz: UiPath, compania fondată în Bucureşti, evaluată la 1,1 miliarde de dolari, şi cu sedii în mai multe ţări, care a dechis, de asemenea, un centru de cercetare de AI în Statele Unite. 

2. Statele membre UE au un anumit nivel de expertiză în anumite sectoare de activitate, dar nu pot să conducă la nivel global printr-o manieră izolată, aşa că România nu trebuie rateze trenul inteligenţei artificială. Iar businessul românesc a demonstrat că are resurse în antreprenoriat şi forţă de muncă specializată în tehnologiile inovatoare. 

3. Mai multe firme româneşti mari investesc în platforme, proiecte şi idei bazate pe inteligenţa artificială. Spre exemplu, o bancă românească integrează inteligenţa artificială într-o aplicaţie financiară personalizată.           

4. Impactul economic este uriaş: inteligenţa artificială ar putea genera câştiguri de 15,7 mii de miliarde de dolari la nivelul PIB-ului global prin creşterea productivităţii (studiu PwC). PIB-ul la nivel global va înregistra o creştere de 14% până în 2030 datorită tehnologiilor de inteligenţă artificială - echivalentul a 15,7 trilioane de dolari.

5. Orice investiţie în AI are efecte măsurabile în economie: spre exemplu, România poate avea o abordare strategică în a canaliza efectul potenţial al acestor tehnologii în recuperarea unor decalaje economice faţă de ţările vestice. Concret, acest lucru presupune punerea în aplicare a Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală, cu efecte concrete în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii, de gradul de conectare a gospodăriilor la internet şi de alfabetizarea digitală a populaţiei, care, împreună, ar putea avea efect multiplicator în economie.

6. România se poate inspira de la preşedintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat luna trecută un plan concret (#FranceAI) în favoarea „inteligenţei artificiale“. El anunţat că 1,5 miliarde de euro vor fi investiţi de Franţa în următorii cinci ani pentru a creşte atractivitatea ţării în ceea ce priveşte inteligenţa artificială.

Aşa cum organizaţiile care nu vor reuşi să implementeze tehnologiile AI vor rămâne în urmă faţă de concurenţă, şi guvernele vor inregistra eşecuri daca nu se implica în înţelegerea şi stimularea  tehnologiilor de AI. Astfel, Guvernul Romaniei trebuie sa semneze urgent acordul de cooperare în domeniul Inteligenţei Artificiale. Jucaţi deştept şi semnaţi acordul UE pentru AI şi blockchain!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite