Jumătate din biodieselul din România este importat din Polonia, în timp ce rapiţa românească pleacă la export. Producătorii reclamă practici incorecte

România a importat anul trecut 45% din biodieselul necesar, în timp ce producţia românească de rapiţă a fost vândută către export ca materie primă, cu valoare mică pentru economie, susţin producătorii de biodiesel, care acuză Bulgaria de practici incorecte cu combustibilul polonez.

Mai exact, unii operatori polonezi vând, la un preţ inechitabil, biodiesel declarat oficial ca fiind amestecat, sub mandatul unei Directive UE, cu benzină vândută pe teritoriul polonez. Bulgaria cumpără combustibil de la aceştia şi îl exportă ulterior către alte state, inclusiv în România, unde ajunge la un preţ mai mic decât cel al pieţei, în dauna fermierilor români.

Ca atare, creşterea cantităţii de biodiesel la preţ mic provenit din Polonia a creat importante disfuncţionalităţi pe piaţa românească şi are un impact negativ asupra veniturilor producătorilor/fermierilor români, potrivit producătorilor români de biodiesel.

Potrivit acestora, România importă materii regenerabile din ţările vecine, în 2016, biodiesel-ul importat reprezentând aproximativ 45% din cota de piaţă a României, iar aceste importuri în creştere subminează independenţa energetică şi economia ţării.

„Organizaţia noastră este profund preocupată de situaţia companiilor membre care acţionează în România şi de cea a furnizorilor noştri de bună credinţă, fermierii români, care au cu toţii de suferit de pe urma unor practici incorecte din partea unor parteneri din Bulgaria, care exploatează lipsurile legislaţiei poloneze în domeniu. Ne concentrăm în discuţiile cu autorităţile române cu privire la această situaţie injustă, care necesită atât o soluţie europeană urgentă, cât şi una pe termen mediu”, a declarat pentru „Adevărul” Raffaello Garofalo, Secretarul General al Bordului European pentru Biodiesel (EBB - European Biodiesel Board).

„Portiţa” de care profită operatorii polonezi

În anul 2009, Uniunea Europeană a adoptat Directiva privind Energia din Surse Regenerabile (“Renewable Energy Directive - RED”), ce are ca scop încurajarea creşterii economice şi a practicilor sustenabile. Aceasta cuprinde trei obiective principale: (1) Reducerea emisiilor CO2 pentru ameliorarea schimbărilor climatice; (2) Asigurarea independenţei şi securităţii energetice; (3) Dezvoltarea şi susţinerea zonelor rurale şi a locurilor de muncă. Astfel, Directiva impune ca un procent de 20% din energia consumată în cadrul Uniunii Europene să provină din surse regenerabile până în 2020; introduce în acelaşi timp obligaţia specifică pentru operatorii de transporturi să încorporeze 10% energie regenerabilă în sectorul respectiv.

EBB susţine că sunt create disfuncţionalităţi comerciale accentuate la nivelul pieţei interne de biodiesel din cadrul UE, prin exportarea produselor din biodiesel din Polonia, la preţuri inechitabil de mici. „Se pare că produsele din biodiesel pot fi vândute cu o reducere de preţ inechitabilă din cauza unor operatori polonezi, care exportă cantităţi fizice de biodiesel, declarate oficial ca fiind amestecate - sub mandatul Directivei UE - cu benzină vândută pe teritoriul polonez”, susţin reprezentanţii EBB.

Potrivit acestora, Bulgaria importă din Polonia mai mult biodiesel decât nivelul cererii interne, pentru a exporta mai târziu în ţări vecine precum România, Grecia, Ungaria etc. Aceste fluxuri comerciale au crescut semnificativ ca valoare în ianuarie 2016, odată cu scăderea preţului benzinei - făcând uleiul din rapiţă mult mai puţin competitiv. „Cu toate acestea, ceea ce surprinde cu adevărat este faptul că nu există niciun raţionament economic în spatele acestei scheme de import/export: livrarea produselor din Polonia în România nu este competitivă din punct de vedere al costurilor, în comparaţia cu consumul din producţia locală”, spun ei.

Afectează fermierii români

În cazul României, piaţa de biodiesel a contribuit, de asemenea, în mod semnificativ la economia naţională, în special în ceea ce-i priveşte pe producătorii şi fermierii de seminţe oleaginoase. Ca parte a UE, România a adoptat şi implementat directiva RED, respectând astfel toate cerinţele acesteia. Producătorii de biocombustibil de pe piaţa românească de biodiesel conduc fabrici integrate ce achiziţionează seminţele oleaginoase (rapiţă, floarea soarelui şi soia) de la fermierii români, apoi le presează, alimentând fabricile de biodiesel cu ţiţei şi furnizând hrană pentru industria animalelor, contribuind atât la economia locală, cât şi la cea naţională. Anual, toate instalaţiile de presare, combinate, procesează mai mult de 1 milion de tone de seminţe oleaginoase şi produc mai mult de 150 mii tone de biodiesel, generând o cifră de afaceri de 600 milioane de euro şi asigurând un loc de muncă pentru peste 700 de angajaţi - majoritatea din zone rurale. Aceste instalaţii de presare reprezintă principala formă de furnizare a biodiesel-ului pe piaţa românească şi sunt cei mai mari contribuabili la bugetele locale ale judeţelor în cauză.

În prezent, apoape 95% din biodiesel-ul produs în România este creat din uleiul de rapiţă şi provine din rapiţa cultivată de fermierii români. În plus, în producţia de biodiesel intră mai mult de o treime din cultura de rapiţă care se cultivă aici. Ca atare, creşterea cantităţii de biodiesel la preţ mic provenit din Polonia a creat importante disfuncţionalităţi pe piaţa românească şi are un impact negativ asupra veniturilor producătorilor/fermierilor români.

Redăm mai jos problemele observate de producătorii de biodiesel:

În ceea ce priveşte producţia agricolă şi industrială:

Producţia românească de rapiţă a fost mai degrabă vândută către export ca materie primă, cu valoare mică pentru economia românească, în loc să fie transformată în produse finite precum biodiesel-ul sau hrana pentru animale, cu o valoare adăugată mare pentru ţară.

Rentabilitatea generală a producătorilor locali de biodiesel a fost afectată de o scădere a veniturilor, datorită faptului că instalaţiile de biodiesel funcţionează doar la o capacitate de 60-70%, la care se mai adaugă o scădere a producţiei marginale, din cauză că producătorii români sunt nevoiţi să vândă biodiesel-ul la preţuri mai mici decât în mod normal, pentru a fi competitivi cu importurile poloneze neloiale, fiind astfel în imposibilitatea de a acoperi costurile totale de producţie.

În ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă:

În condiţiile în care produsul polonez continuă să afecteze piaţa românească, fabricile de biodiesel  vor fi forţate să-şi reducă activitatea şi chiar să se închidă, în cele din urmă, afectând în mare măsură comunităţile locale – locuri de muncă pierdute, scădere a veniturilor, atât pentru populaţie, cât şi pentru autorităţile locale.

În ceea ce priveşte independenţa energetică şi a furajelor din România:

În ciuda incapacităţii de a produce la nivel local, România importă materii regenerabile din ţările vecine: în 2016, biodiesel-ul importat a reprezentat aproximativ 45% din cota de piaţă a României. Aceste importuri în creştere subminează independenţa energetică şi economia ţării;

Suplimentar, declinul producţiei de rapiţă ameninţă de asemenea independenţa României faţă de importul de furaje din afara Europei;

Competiţia si regulile interne ale pietelor europene sunt de asemenea contestate:

Pentru a se îndeplini obiectivele de bază stabilite prin Directiva UE, materia este folosită mod fraudulos  de două ori (în Polonia şi în alte ţări din UE), ceea ce le oferă un avantaj corespunzător pieţelor neloiale.