Petroliştii forţează scăderea redevenţelor, profitând de înjumătăţirea preţului mondial al ţiţeiului şi de epuizarea resurselor interne

Guvernul a promis în mai multe rânduri creşterea nivelului redevenţelor la media europeană, dar încă nu a venit cu un proiect de lege

Companiile care extrag petrol şi gaze cer scăderea redevenţelor, din cauza efectului negativ al scăderii preţului barilului de ţiţei şi a epuizării resurselor interne. De asemenea, societăţile de profil solicită eliminarea taxei pe stâlp şi a taxelor suplimentare pe extracţie şi liberalizarea gazelor.

Statul a aşteptat vreme de zece ani ca să poată majora redevenţele la ţiţei şi gaze naturale, însă acum petroliştii cer atât scăderea redevenţelor, cât şi eliminarea taxei pe stâlp şi a taxelor speciale pe extracţie şi liberalizarea gazelor. Companiile din domeniu argumentează cu presiunea pusă asupra lor de scăderea preţului barilului de ţiţei de la 115 la 50 de dolari, dar şi cu faptul că, în ritmul actual de exploatare, producţia românească de petrol va înceta în zece ani.

„Nu am cerut o menţinere a actualelor redevenţe, ci scăderea lor. În acest ritm de exploatare, petrolul se termină în zece ani, cu redevenţe scăzute am putea da o gură de oxigen acestei industrii şi ar putea produce mai mult timp“, a afirmat, în cadrul unei conferinţe, Artur Stratan, preşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA).

Redevenţa reprezintă o taxă pe care statul o percepe din valoarea producţiei. În sectorul de petrol şi gaze, redevenţele au valori între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de mărimea zăcământului.

Valoarea totală a redevenţelor petroliere şi miniere încasate de stat anul trecut a fost de 1,6 miliarde de lei, din care cele colectate de la companiile de petrol şi gaze s-au ridicat la 1,36 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestora este plătită de Petrom – care realizează întreaga producţie de ţiţei a României şi jumătate din cea de gaze, şi Romgaz – care extrage cealaltă jumătate a producţiei de gaze.

Un scandal perpetuu

Redevenţele au fost subiect perpetuu de scandal în ultimii ani, din cauza sumelor mici care ajung la bugetul de stat comparativ cu profiturile companiilor care extrag hidrocarburile. Statul nu a putut majora nivelul redevenţelor deoarece acesta a fost trecut în contractul de privatizare a Petrom, în anul 2004. În acel moment, autorităţile se angajau în faţa OMV să nu crească nivelul redevenţelor timp de zece ani, iar interdicţia a expirat în 2014. Premierul Victor Ponta a promis încă din anul 2012 majorarea redevenţelor la „media europeană“, dar anul trecut a amânat implementarea unui nou sistem de taxare a hidrocarburilor justificând că acest lucru nu poate fi făcut „peste noapte“.

În schimb, Guvernul a introdus de-a lungul ultimilor ani o serie de taxe care să aducă venituri mai mari la buget şi care au survenit îndeosebi în sectoarele petrolier şi energetic.

Prelungiri peste prelungiri

Spre exemplu, Executivul a introdus anul trecut o taxă pe construcţiile speciale de 1,5% din valoarea activelor. Ulterior, aceasta a fost redusă la 1% pentru acest an, iar prima variantă a noului Cod Fiscal promitea eliminarea sa din 2016. Numai că acesta a fost retrimis în Parlament, iar la reexaminare, eliminarea taxei pe stâlp a fost amânată pentru anul 2017. Singurul sector exceptat este agricultura, unde taxa pe stâlp se elimină de anul viitor.

De asemenea, în 2013, autorităţile au introdus o serie de taxe suplimentare în domeniul hidrocarburilor: o taxă de 0,5% pe extracţie şi o taxă de 60% pe veniturile suplimentare realizate de operatori din liberalizarea preţului la gaze. Cele două au fost prelungite la finele anului trecut de Guvern, cu promisiunea eliminării acestora la momentul intrării în vigoare a noului sistem de taxare a resurselor.

Iniţial, premierul Ponta a promis că proiectul va ajunge în Parlament în luna aprilie, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. Următorul termen avansat a fost luna septembrie a acestui an.

Încă o amânare

Dar petroliştii sunt sceptici că noul sistem de taxare va fi aplicabil din 2016. „Am aşteptat să continuăm dialogul cu Ministerul de Finanţe şi cu Fondul Monetar Internaţional şi faptul că încă nu am fost invitaţi la discuţii, iar Dan Manolescu (secretar de stat la Finanţe - n.r.) a părăsit ministerul ne-a condus spre concluzia că va exista o întârziere. De la ANRM nu avem veşti, ştim că ANRM a confirmat că acea comisie interministerială care a fost însărcinată să elaboreze un raport pe redevenţe s-a desfiinţat. Asta înseamnă că raportul a plecat către Cancelaria primului ministru. Ce curs va avea acel raport? Şi noi aşteptăm să vedem“, a declarat într-o conferinţă Artur Stratan, liderul asociaţiei care reuneşte cele mai mari companii de profil de pe piaţa românească.

Cum ar trebui să arate noul sistem de taxare

Noul sistem de taxare a hidrocarburilor ar trebui să prevadă niveluri diferite de redevenţe între exploatările de pe uscat şi cele marine, potrivit lui Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). De asemenea, ar trebui să existe diferenţieri între zăcămintele marine de mică adâncime şi cele de mare adâncime, din cauza costurilor diferite pe care le implică. Concomitent, pe lângă redevenţe, s-ar putea introduce şi un supraimpozit pe profitul realizat din extracţie.

Noul sistem de taxare ar afecta atât Petrom şi Romgaz, cât şi ceilalţi concesionari de perimetre din România, precum ExxonMobil, Lukoil, NIS Petrol, Rompetrol, Stratum Energy, MOL sau Carlyle Group.