VIDEO Viaţa Cameliei Şucu în cei şapte ani de după divorţul deceniului în business

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În şapte ani, Camelia Şucu a investit peste 75% din cei 37,5 milioane de euro încasaţi după divorţul de Dan Şucu. O numerologie care spune doar povestea de suprafaţă a celei supranumite „Doamna Cash“.

La şedinţa foto de azi pentru The Grand Magazine (revista brandurilor din galeriile comerciale din JW Marriott), Camelia Şucu (48 de ani) poartă o bluză din fibre naturale şi perle aplicate. Pozează într-una dintre încăperile de la parterul  unei vile de 101 ani – amănunt pe care l-am aflat din interviul pe care mi l-a acordat ulterior – din Aleea Alexandru, unde se află un concept store powered by Camelia Şucu. E vorba despre Iconic Food Wine&Design, showroom cu mobilier de autor, winebar şi restaurant în acelaşi timp.

Au trecut şapte ani de când a intrat în atenţia publică drept cea mai bogată femeie de afaceri din România, cel puţin din perspectiva disponibilităţilor de numerar, şi continuă să fie la fel de curtată de mass-media. Şi fizic e la fel ca în 2007, dar de atunci s-au întâmplat multe: şi-a diversificat portofoliul de investiţii spre zone la care nici ea nu se gândea, fiica sa cea mare (Cristina) s-a căsătorit şi urmează nunta mezinei Ioana.

Interiorul pretenţios al vilei de pe Aleea Alexandru şi ţinuta Cameliei Şucu (în oricare dintre fotografiile sale pare desprinsă dintr-o scenă de film) spun însă destul de puţine despre Camelia Şucu de azi şi mai ales despre cea de mâine.

Ziua cu opt cifre şi o virgulă: 12 aprilie 2007

Divorţul de Dan Şucu, fostul său ”partener” – acesta este cuvântul prin care îl descrie atunci când se referă la el – alături de care a fondat Mobexpert, în 1993, a însemnat încasarea pe 12 aprilie 2007 a 37,5 milioane de euro şi preluarea integrală a acţiunilor Class Mob, divizia de lux a grupului de mobilă, redenumită Class Living.

Tot în 2007 începea un proces al cărui punct culminant avea să se producă un an mai târziu şi care urma să o conducă spre un alt divorţ parţial. Criza mondială care în România a devenit vizibilă din ultimul trimestru al lui 2008 a pus la pământ imobiliarele, principalul resort al afacerii sale cu mobilă. Acum admite că teoria care îi putea da o undă de optimism la acel moment, anume că în criză, extremele (produsele de lux şi cele foarte ieftine) vor supravieţui, era whishful thinking.

Ce răspunde la întrebări personale Camelia Şucu, cea mai cunoscută antreprenoare din România 

Vânzările de mobilă de lux au scăzut dramatic – de opt ori între 2008 şi 2012 – şi au început să genereze pierderi. Teoria de mai sus nu este în sine greşită însă, particular, pentru România, nu s-a aplicat în condiţiile în care mulţi dintre cei etichetaţi drept bogaţi îşi câştigaseră banii oportunist (citiţi nesustenabil). Anul trecut, Camelia Şucu renunţa la magazinul emblemă din Pipera şi rămânea cu o singură unitate în zona Aviatorilor. Crede că ar fi trebuit să ia această decizie mai devreme, însă ataşamentul emoţional faţă de acel loc – acolo a fost construit primul Mobexpert de mari dimensiuni din ţară – a oprit-o.

Îşi admite propriile greşeli şi nu pregetă să-şi citeze un prieten, tot antreprenor, care este autorul unui aforism în acest sens: ”mie mi-e frică să nu greşesc. Prefer să greşesc foarte mult.”  

Fără mobilă se poate trăi

Începutul crizei economice globale coincidea cu începutul destinului său pe cont propriu în business. În oglindă, perioada de boom se suprapusese aproape unu la unu cu criza din viaţa personală.

Mobila de lux era un lucru de care oamenii se puteau dispensa. Însă  ”de mâncare, apă şi sănătate” nu se puteau dispensa, admite Camelia Şucu. Cei trei ani petrecuţi la spitalul ”Victor Babeş” ca medic au îndreptat-o încă înainte de divorţ şi finalizarea procesului de separare a activelor pe care le avea în comun cu Dan Şucu spre a treia dintre aceste priorităţi. Din nou, în decembrie 2006, anunţa că este tentată să investească, singură sau împreună cu un asociat, într-o maternitate privată.

Serviciile medicale au rămas o tentaţie şi în momentul în care a discutat cu turcii de la Anadolu (foarte activi în comunicarea publică chiar zilele acestea) pentru un proiect comun în România. Însă deficitul de medici a făcut-o să lase lucrurile în aşteptare. 

Sfârşitul lui 2006 şi anul tranzacţiei (2007) au reprezentat o perioadă a tuturor posibilităţilor. Înainte să se hotărască pe varianta vânzării a 40% din acţiunile Mobexpert către fostul său soţ, avea şi opţiunea unei înţelegeri cu unul sau mai multe fonduri de investiţii care au sesizat oportunitatea momentului. Şi de cealaltă parte, a opţiunilor de investiţii, se întrezăreau multe la orizont. Bănci mari, precum UBS, Merrill Lynch sau Goldman Sachs îi dădeau târcoale pentru a-i atrage fondurile. După cum declara în Target, o revistă de lifestyle publicată o vreme de grupul Mediafax (pe atunci Media Pro) a avut şi propuneri de investiţii din partea unor antrepreneori locali, însă mult mai puţini decât s-ar fi aşteptat.

Au trecut şapte ani de atunci şi percepţia este că a rămas ”Doamna Cash” cu toate că, în realitate, a investit peste trei sferturi din bani. De notat că, potrivit aceleiaşi reviste Target, Camelia Şucu (şi-a păstrat numele după divorţ) se întreba încă din 2007 ce impact mediatic va avea publicarea tranzacţiei.     

Reclama de 37,5 milioane de euro

Transparenţa în sine a fost un diferenţiator de marketing: despre câţi dintre antreprenorii români se ştie cu exactitate suma cu care au (re)pornit la drum? Lista cu nume care ar putea constitui răspunsul la această întrebare este extrem de scurtă.

La businessul din sănătate a ajuns mai târziu şi oarecum tangenţial, după o buclă investiţională. S-a dus cu multe resurse spre agricultură, domeniul al cărui potenţial se află sub nasul tuturor dar pe care puţini l-au exploatat cum trebuie. Două treimi din terenul arabil al României (nouă milioane de hectare) revin micilor ferme de subzistenţă.

”Orice groapă, dacă o astupi, îţi poate aduce profit” este esenţa principiului după care a funcţionat în 2010, când a cumpărat cu aproape cinci milioane de euro cea mai mare piaţă de gros din Bucureşti – Abundia. Afacerea cu venituri de 1,3 milioane de euro îşi acoperă costurile, însă agricultura rămâne un capitol deschis pentru femeia de afaceri. De fapt, un cerc deschis pentru că vrea să completeze tot lanţul între producţie agricolă, distribuţie şi retail.  Alături de investiţia în teren agricol (a cumpărat deocamdată 12 hecatre de pământ) e din ce în ce mai preocupată de procesare. La Iconic Food Wine&Design de pe Aleea Alexandru, vinde sucuri proaspete din legume şi fructe şi meniuri pentru slăbit şi detoxifiere. Pe tărâmul vieţii sănătoase colaborează cu sora sa, absolventă, la rându-i, a Facultăţii de Medicină şi specializată în nutriţie.   

Procesare face şi în interiorul Agronatural, un grup de producători care ambalează produse proaspete pentru mari reţele de retail precum Kaufland, Metro sau Mega Image.

În materie de agricultură, studiul de caz preferat este o fermă de afine din Polonia pe care a vizitat-o în 2012. Precizia cu care îşi aduce aminte cifrele cheie ale acestei afaceri evocă pasiunea pentru numere, dezvoltată în anii petrecuţi la liceul de matematică-fizică ”Ion Neculce” din Bucureşti.  Ferma poloneză acoperă 640 de hectare, a fost creată în 2007 cu zece milioane de euro (50% din bani au venit de la UE, jumătate de la stat), are o singură producţie pe an (vândută în Statele Unite) şi a generat venituri de 44 de milioane de dolari în 2012.

Încă de acum un an şi jumătate vorbea şi despre dezvoltarea unei ferme de vaci în judeţul Bihor, însă deocamdată proiectul este amânat până când va găsi un teren pentru păşune.  Va continua să investeacă în agricultură alte cinci milioane de euro şi, dacă, până acum, a folosit capitaluri proprii, urmează să atragă fonduri europene şi credite bancare.

Peste 42 de ani 

Tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii şapte ani a însemnat efort şi probabil că, dacă ar fi acceptat să-şi plaseze banii într-un cont de private banking, ar fi avut un randament mai mare cu efort zero. Ultima evaluare a activelor sale din lista Forbes 500 de miliardari indică o avere de 32 de milioane de euro, ceva mai puţin decât banii încasaţi în 2007. Are o explicaţie simplă pentru alegerea făcută: ”unii s-au întrebat de ce n-a stat pe coada ei. Eu am simţit-o şi ca o datorie, pe bune.”  

Nedeclarat, continuă să simtă o datorie faţă de industria mobilei. Urmează să deschidă un nou magazin Class Living şi să redeschidă o locaţie Natuzzi (mobilier italian) de sine stătătaore. De altfel, Pasquale Natuzzi, Richard Branson şi Steve Jobs sunt trei dintre modelele sale.

Tot ca o datorie vede şi sprijinul în business pe care trebuie să îl acorde celor două fiice: ”îmi vin copiii din urmă. Vei auzi de investiţiile lor.” La rândul lor, fiicele au reprezentat principala sa ancoră în perioada divorţului.  

După ruperea de Dan Şucu (51 de ani), despărţirile au devenit oarecum o modă în lumea retailului autohton, unul dintre domeniile cele mai afectate de criză. La scurt timp, a venit şi rândul lui Dan Ostahie (fondatorul grupului Altex) să divorţeze, iar acum un an, divorţul lui Marius Ghenea (cofondator Flamingo, fost CEO Flanco şi proprietarul FIT Distribution) a ţinut prima pagină a tabloidelor. Aceste două episoade consecutive conţin două coincidenţe: Ghenea şi Ostahie au aproximativ aceeaşi vârstă (45, respectiv 46 de ani) şi, mult timp, s-au concurat feroce pe piaţa electroretailului tradiţional.

Cele două divorţuri i-au dat Cameliei Şucu o idee pe care, mai în glumă, mai în serios, intenţionează să o aplice peste 42 de ani, adică atunci când va fi nonagenară. Îşi propune să verifice dacă middle age crisis la bărbaţi este o chestiune reală sau o pură invenţie a bărbaţilor. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite