Ce s-a ales de promisiuni după numai 10 luni

0
Publicat:
Ultima actualizare:

PSD şi-a prezentat la finalul săptămânii trecute bilanţul măsurilor din programul de guvernare realizate în primele 10 luni din 2017. „Adevărul” demonstrează, punct cu punct, câte dintre acestea sunt adevărate şi ce uită partidul să spună atunci când se laudă.

100 de măsuri din programul de guvernare susţine PSD că a realizat în primele 10 luni ale acestui an. De la creştere economică mai mare decât a Chinei, la salarii majorate în diverse domenii, partidul arată numai partea roz a poveştii. Haosul pe care l-a creat, însă, este complet ignorat.

Raportul PSD începe cu obiectivele economice realizate, primul fiind o creştere economică de 7%, deşi îşi asumase un obiectiv de 5,5%. Această cifră ne plasează în „top 5 mondial la creştere economică”, în unele estimări chiar depăşind China. Însă celebra publicaţie economică Bloomberg aminteşte ce s-a întâmplat ultima dată când am depăşit China: era anul 2008, iar politicienii români s-au încălzit cu acest succes fix înainte să ne cuprindă criza financiară şi să avem nevoie de o salvare de 20 de miliarde de euro. Iar o altă componentă ascunsă a acestei creşteri este că ea este condusă de consum, aşadar nesustenabilă, pe când cea a chinezilor este bazată pe producţie şi exporturi.

Totodată, PSD susţine că a scăzut datoria statului de la 39% din Produsul Intern Brut (PIB) la 37,4%. Ce nu spune partidul e că a crescut semnificativ costul la care se împrumută statul. „La începutul anului, statul român se împrumuta pentru o perioadă de 6 luni cu o dobândă de 0,87% pe an. Pentru 12 luni, plătea 0,97%, pentru 3 ani 1,62%, pentru 5 ani 2,47%, iar pentru 10 ani 3,55%. Astăzi, statul român se împrumută pentru o perioadă de 6 luni cu o dobândă de 2,50% pe an. Pentru 12 luni plăteşte 2,68% , pentru 3 ani 3,45%, pentru 5 ani 3,80%, iar pentru 10 ani 4,70%”, arată economistul Florin Cîţu.

Mai mult, partidul se laudă că va păstra deficitul bugetar sub 3% din PIB, la 2,96%, în acest an. Ce nu menţionează, însă, este că a tăiat la minim investiţiile pentru a menţine acest deficit în frâu. Şi chiar dacă Guvernul va reuşi să îl păstreze anul acesta în limitele acceptate de legislaţia UE, în 2018 cel mai probabil el va fi depăşit semnificativ, consideră atât analiştii, cât şi instituţiile financiare româneşti sau internaţionale, precum Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Bilanţul mai arată şi cum s-a reuşit creşterea veniturilor bugetare: un plus de 10,6%. Ce nu arată, însă, este că şi cheltuielile bugetare au crescut, chiar cu mai mult de atât. La cea mai recentă rectificare bugetară, Guvernul a majorat cheltuielile bugetare cu peste jumătate de miliard de lei, numai pentru a plăti salarii şi pensii, în timp ce veniturile s-au majorat cu numai 280 milioane lei.

Totodată, partidul se laudă şi cu 9% grad de absorbţie a fondurilor europene, spunând că România a depăşit Franţa, Italia, Austria, Olanda. Cu toate acestea, România se situează tot spre coada clasamentului din punct de vedere al absorbţiei în UE. Spre comparaţie, Finlanda, prima din clasament, a absorbit peste dublu, faţă de România: 21,4%.

Măsuri bune, dar nebune pentru salariaţi

Mai mult, PSD susţine că a crescut salariul minim pe economie de la 1.250 lei la 1.450 lei. Ce uită să menţioneze este că toţi economiştii au criticat această majorare ca fiind prea accelerată. Până şi Banca Naţională susţine că este de acord cu creşterea salariilor, dar ca aceasta să se facă „cu dozajul necesar, în funcţie de productivitatea muncii”.

Reducerea şi mutarea contribuţiilor sociale, atât ca procent, cât şi ca număr, dar şi scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% sunt şi ele măsuri privite ca realizări, deşi vor fi implementate abia din 2018 şi deşi angajatorii au protestat împotriva acestora, spunând că vor duce la un haos fiscal.

Partidul mai arată şi că a crescut salariile în sectorul public. Din cele 100 de realizări, şase sunt doar din Legea Salarizării. Uită totuşi să spună că majorarea nu se va simţi şi în buzunare. Asta pentru că majorarea urmează să fie implementată abia de la 1 ianuarie 2018, iar efectul va fi anulat aproape complet prin mutarea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Aşa că bugetarii vor vedea pe fluturaşul de salarii sume mai mari, aferente contribuţiilor pe care le plăteau angajatorii la stat pentru angajaţi, dar banii vor merge tot către stat, cum se întâmpla şi până în prezent. În ceea ce-i priveşte pe cei de la privat, situaţia este incertă, pentru că angajatorii vor trebui să le renegocieze contractele, prin negociere colectivă. O misiune aproape imposibilă, ţinând cont că angajatorii au termen data de 20 decembrie pentru a face acest lucru pentru toate cele 6 milioane de contracte de muncă din România.

Şi pentru mamele care stau acasă să îşi crească copii, PSD susţine că a crescut indemnizaţia lunară minimă de la 1.062 lei la 1.250 lei, în acest an. Nu menţionează, însă, că pentru mamele care au venituri mai mari a plafonat această sumă la 8.500 de lei.

PSD se laudă şi cu modificarea legislaţiei pentru „stimularea angajării persoanelor cu dizabilităţi”, dar trece peste faptul că această schimbare obligă toate companiile să angajeze aceste persoaneşi nu le mai lasă să cumpere produse sau servicii de la firme care angajează numai persoane cu handicap. Chiar persoanele cu handicap au protestat contra acestei măsuri, spunând că le este desfiinţat sectorul.

A bulversat mediul de afaceri                                                                       

Şi măsura „split TVA” este privită ca o realizare, deşi întreg mediul de afaceri a făcut front comun împotriva ei, cerând măcar să fie regândită obligativitatea. Companiile spuneau că timpul de aplicare a acestei măsuri este foarte scurt, iar ea va genera dificultăţi pentru contribuabilii oneşti, blocaje operaţionale semnificative pentru toate părţile implicate şi va bloca banii contribuabililor în contul de TVA. Drept urmare, legea este în curs de modificare pentru a fi aplicată numai pentru firmele în insolvenţă şi cu întârzieri la plata TVA.

Şi creşterea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro cifră de afaceri şi introducerea impozitului de 1% pe cifra de afaceri au fost puse la realizări, deşi mediul de afaceri a avertizat că măsura se va întoarce împotriva multor companii, mai ales a IMM-urilor. Cristian Pârvan, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), susţine că măsura este dezavantajoasă pentru IMM-urile care fac investiţii. Conform unui studiu, toate firmele cu o cotă de profit între 4-6% vor ajunge să plătească un impozit mai mare decât în prezent. Mediul de afaceri a cerut, astfel, ca măsura să fie făcută opţională.

Ce uită să spună PSD

Printre măsurile „realizate”, PSD nu menţionează însă nimic despre faptul că a reintrodus supraaciza la carburanţi, că leul s-a depreciat până la niveluri neatinse din anul 2012, pe timpul crizei privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu, că dobânzile la creditele în lei se majorează în ritm accelerat, iar investiţiile străine scad vertiginos. Totodată, preţurile cresc în mod galopant, Banca Naţională a României fiind depăşită de ritmul în care creşte rata inflaţiei: şi-a revizuit în sus prognoza şi se aşteaptă ca inflaţia să ajungă la 2,7% în decembrie 2017.

Totodată, PSD omite că a amânat legea pensiilor, care promitea corectarea disfuncţiilor şi eliminarea inechităţilor, deşi legislaţia trebuia modificată până la 1 octombrie 2017.

Nici reducerea contribuţiei la Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75% nu este menţionată în bilanţul celor 10 luni, deşi pune măsura în pericol pensiile viitoare a şapte milioane de români.

Şi neimpozitarea veniturilor mai mici de 2.000 de lei, care ar fi venit în favoarea celor cu salarii mici, a fost „discutată şi uitată”.

Acum o lună erau îndeplinite doar 7 măsuri din 45

Ceea ce face mai absurde realizările trecute în bilanţul la 10 luni este că, acum o lună, presa primea un raport de evaluare al măsurilor din programul de guvernare îndeplinite de Guvernul Tudose în care erau bifate numai 7 măsuri, iar alte 45 erau neîndeplinite.

În acest raport, premierul Mihai Tudose era „certat” pentru că nu a îndeplinit până şi măsuri care aveau termen de îndeplinire 1 ianuarie 2018, dar şi măsuri la care coaliţia a decis să renunţe, precum impozitul pe cifra de afaceri şi taxa de solidaritate, măsuri care, între timp, au fost reintroduse şi adoptate prin modificări aduse Codului Fiscal.

Printre măsurile îndeplinite de Guvernul Tudose se regăseau: emiterea de titluri de stat pe termen mediu şi lung pentru populaţie, asigurarea plăţii de către angajator a contribuţiei pentru pensii şi sănătate pentru toţi salariaţii, programul Start-Up Nation, voucherele de vacanţă, programul Rabla pentru maşini electrice, introducerea TVA split payment, dar şi creşterea valorii punctului de pensie de la 1 iulie 2017 la 1.000 de lei.

Această evaluare era similară cu cea în urma căreia PSD l-a demis pe premierul Sorin Grindeanu. La acea vreme, partidul îi imputa lui Grindeanu că a îndeplinit doar 50 de măsuri din totalul de 393 care trebuiau implementate, în timp ce 107 erau îndeplinite doar parţial.

100 Măsuri Realizate

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite