România îşi va ajusta deficitul bugetar abia din 2019

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Oficialii americani nu reuşesc să ajungă la un consens privind măsurile ce trebuie luate pe termen lung pentru reducerea deficitului

România va începe să îşi reducă deficitul bugetar abia din 2019, deşi a fost avertizată de Comisia Europeană să îşi ajusteze deficitul încă din acest an, prin reducerea de cheltuieli.

„Se aşteaptă ca soldul bugetar raportat la PIB să revină pe o traiectorie de ajustare începând cu anul 2019 pentru ca în anul 2021 să ajungă la 1,45% din PIB”, se arată în Raportul privind situaţia macroeconomică, realizat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), document ce însoţeşte proiectul de buget pe anul viitor.

Astfel, potrivit Finanţelor, planificarea bugetară pe anul 2018 şi estimările pe perioada 2019-2021 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2018 la 2,96 % din PIB, aproape de valoarea limită permisă de reglementările europene (3% din PIB), urmând ca ajustarea  acestuia să înceapă din anul 2019.

Aşadar, după ce anul acesta deficitul bugetar va atinge, potrivit estimărilor, 2,96% din produsul intern brut (PIB) la finalul anului 2017, el va înregistra aceeaşi valoare şi în 2018, urmând să descrească abia din 2019. Astfel, deficitul va ajunge în 2019 la un minus de 2,38% din PIB, în 2020 la 1,82% din PIB şi în 2021 la 1,45% din PIB. Pe cash, soldul negativ se reduce la 2,58% din PIB în 2019, de la 2,97% din PIB anul viitor şi 2,96% din PIB în acest an, la 1,89% din PIB în 2020 şi la 1,23% din PIB în 2021.

În termeni structurali, se estimează că deviaţia semnificativă înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va ajusta începând cu anul 2019. Devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 40% din PIB.

Avertisment de la Bruxelles

Consiliul miniştrilor de Finanţe din UE a avertizat recent că România a eşuat în a implementa măsuri eficiente pentru a corecta deviaţia bugetară semnificativă.

În acest sens, Consiliul a lansat o nouă recomandare pentru ţara noastră, revizuind una deja adresată României de UE sub „procedura deviaţiei semnificative”.

Consiliul susţine că există riscul ca România să ajungă la un deficit estimat la 3,3% din PIB pentru 2017,  peste valoarea de referinţă a UE pentru deficitele publice , antrenând procedura de deficit excesiv.

Totodată, instituţia europeană avertizează că creşterea cheltuielilor guvernamentale primare nete ale României s-a ridicat la 4,9% din PIB în 2017, cu mult peste nivelul de referinţă al cheltuielilor de 3,3% stabilit de Consiliu.

Acesta se aşteaptă ca soldul structural al României să se fi deteriorat cu 1,1% din PIB în 2017, ceea ce este contrar îmbunătăţirii structurale de 0,5% din PIB recomandată de Consiliu în iulie 2017.

Consiliul solicită astfel măsuri care să asigure o creştere nominală a cheltuielilor publice nete primare de cel mult 3,3% în 2018, reprezentând o ajustare structurală de 0,8% din PIB. Organizaţia europeană recomandă ca orice câştiguri excepţionale să fie utilizate pentru măsuri de reducere a deficitului şi de consolidare bugetară.

Consiliul a stabilit ca termen limită data de 15 aprilie 2018 pentru ca România să raporteze asupra acţiunilor întreprinse în urma recomandării revizuite.

Ce măsuri vrea Guvernul să ia

Executivul plănuieşte să ia o serie de măsuri pentru limitarea  cheltuielilor pentru respectarea  ţintei  de deficit de sub 3% din PIB, respectiv:

Ø  numărul maxim de posturi finanţat în anul 2018 din fonduri publice de către instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare trebuie sa fie stabilit  astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal.

Ø  ordonatorii de credite pot aproba ocuparea unui procent de maximum 50% din totalul posturilor ce se vor vacanta după data de 1 ianuarie 2018, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

Ø  Continuarea aplicării şi în anul 2018 a unora dintre măsurile aprobate în anii anteriori, respectiv:

ü  munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător;

ü  neacordarea de tichete cadou, premii, precum şi a indemnizaţiilor de hrană şi a indemnizaţiei de vacanţă prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017;

ü  neacordarea de ajutoare, plăţi compensatorii la pensionare;

ü  menţinerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2017;

ü  majorarea, după caz, a cuantumului brut stabilit pentru luna decembrie 2017 astfel încât începând cu 1 ianuarie 2018 să se menţină nivelul net în plată în luna decembrie 2017 a unor indemnizaţii acordate pentru anumite categorii de beneficiari (indemnizaţiile persoanelor persecutate din motive politice sau etnice, indemnizaţii academicieni şi urmaşii acestora, etc.

Ø  în anul 2018, ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice vor trebui  să reducă cheltuielile cu bunurile şi serviciile aferente întreţinerii şi funcţionării instituţiei cu 10% comparativ cu plăţile efectuate pe anul 2017 pentru aceste naturi de cheltuieli, cu anumite excepţii.

Ø  În anul 2018 ordonatorii de credite ai instituţiilor şi autorităţilor publice nu vor achiziţiona autoturisme şi mobilier, cu anumite excepţii.

 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite