Sergiu Manea, preşedintele BCR: Legea dării în plată va duce la restrângerea creditării într-o perioadă în care România are nevoie de import de capital
0
Proiectul legii dării în plată, în versiunea modificată după retrimiterea în Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis, va genera o restrângere generală a creditării, a declarat preşedintele BCR, Sergiu Manea.
„Sunt alarmat de modificările actuale aduse proiectului de lege, de această versiune şi mai radicalizată, care va genera fără doar şi poate o restrângere generală a pieţei creditului şi a intermedierii financiare într-un moment când România are nevoie fundamentală de a importa capital (şi nu mărfuri) pentru a putea finanţa nevoile fondului locativ, infrastructurii ori sectorului productiv. În aceste condiţii, restrângerea pieţei creditului devine inevitabilă din cauza unor riscuri materiale concrete pentru fondurile deponenţilor şi ale acţionarilor“, a declarat Manea.
El speră că raţiunea va avea câştig de cauză, pentru că altfel restrângerea pieţei creditului devine inevitabilă din cauza problemelor generate.
Legislaţie „punitivă“
Şeful BCR consideră că legislaţia „punitivă“ şi lipsa dialogului constructiv privind sectorul financiar a devenit un indicator al lipsei de încredere din societate.
„Personal, am privit retrimiterea în Parlament a legii dării în plată drept o oportunitate pentru ca sectorul financiar, reprezentanţii mediului legislativ şi cei ai consumatorilor să se aplece asupra unor modificări constructive care să ţină cont de constrângerile şi interesele tuturor părţilor, de principiile generale de drept, ale Constituţiei, ale instituţiei contractului“, mai spune Manea.
El a punctat că angajamentul sistemului bancar de a coopera şi colabora pentru a reglementa „responsabil“ împrumuturile pentru consumatori rămâne solid, în condiţiile unui proces legislativ care încurajează încrederea investitorilor, creşterea economică, stabilitatea juridică ori accesul la finanţare pentru clienţii (în special tinere familii) care nu au ajuns să dispună de economii substanţiale pentru achiziţii de bunuri cu folosinţă indelungată ori case/apartamente.
„Sper ca în al doisprezecelea ceas să înţelegem oportunitatea oferită de preşedintele Klaus Iohannis pentru consultare şi colaborare. Piaţa nu poate funcţiona atunci când drepturi, legi şi instituţii fundamentale ale democraţiei şi economiei libere sunt desconsiderate. Industria bancară are, în orice caz, datoria legală de a asigura administrarea efectivă şi prudentă a instituţiei de credit în susţinerea deponenţilor săi. Schimbarea condiţiilor va atrage măsuri de protecţie şi nu de creştere sau prosperitate“, a adăugat şeful BCR.
Comisia de buget a Senatului discută, marţi, de la ora 15.00, cererea de reexaminare a legii privind darea în plată a imobilelor ipotecate, trimisă de preşedintele Klaus Iohannis Parlamentului pe 18 decembrie.
Isărescu a criticat proiectul
Forma trimisă la promulgare de Parlament a fost criticată şi de guvernatorul BNR Mugur Isărescu care declara, la începutul lunii ianuarie, că senatorii şi deputaţii trebuie să aibă în vedere, la reexaminarea legii dării în plată, recomandările primite, inclusiv de la Banca Central Europeană, astfel încât legea să îi protejeze pe cei care au credite pentru locuinţe şi nu alte persoane.
Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri.
Cum a fost modificată legea
Iniţiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, a adus cinci amendamente proiectului în urma retrimiterii în Parlament de către preşedinte.
Astfel, a înlocuit sintagma „persoană fizică“ cu cea de „consumator“ în sensul legislaţiei protecţiei consumatorului, cu scopul de a elimina de la aplicarea legii, categoria „profesioniştilor“, care conform noului Cod Civil sunt persoanele fizice care desfăşoară activităţi comerciale.
Un alt amendament cuprinde reformulări necesare clarificării textului şi modificări de tehnică legislativă. Consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut în proiect părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.
„Precizăm explicit faptul că instituţia de credit şi consumatorul pot ajunge la un acord de stingere a creanţei înainte de darea în plată“, precizează Zamfir în motivaţia amendamentului.
Totodată, a fost dublat termenul în ceea ce priveşte prima zi de convocare la notarul public, care nu poate fi stabilită în mai puţin de 30 zile libere. Se propune majorarea termenului la 30 de zile, termen în care instituţia de credit trebuie să răspundă notificării consumatorului, tocmai pentru a da posibilitatea creditorului şi debitorului să ajungă la un acord amiabil de stingere a datoriei înainte de darea în plată.
Zamfir a introdus o nouă prevedere, potrivit căreia beneficiază de prevederile legii şi cei aflaţi acum în executare silită, pentru a elimina diferenţele ce ar putea apărea între aceştia şi persoanele care vor beneficia de prevederi în viitor.
„Acest nou alineat a fost introdus pentru a clarifica situaţiile diferite în care se află consumatorul supus procedurii de executare silită, eliminând eventuala discriminare a consumatorului în funcţie de stadiul executării silite“, explică Zamfir.
În fine, de stingerea datoriilor debitorului faţă de creditor vor beneficia şi codebitorul sau fideiusorul care au garantat obligaţia debitorului principal. „Acest nou alineat s-a introdus pentru a clarifica şi situaţia fideiusorilor şi a codebitorilor. Se realizează, totodată, punerea în concordanţă cu decizia CJUE în cazul Tarcău“, a motivat deputatul.
Se încarcă comentariile...
