Afine şi trufe în loc de cartofi şi sfeclă

Încurajaţi de subvenţii, zeci de braşoveni au renunţat la cartofi şi cultivă ciuperci şi arbuşti pentru fructe de pădure. Mihai Ciubotaru a intrat în afacerea cu afine bănuind potenţialul unei culturi mai puţin obişnuite. A investit 15.000 de euro, iar profitul anual este de 3.000 de euro.

Primele plantaţii de afine din judeţul Braşov au apărut în zona Făgăraşului, unde terenul are aciditate mare şi se pretează la astfel de culturi.

Oamenii au renunţat la culturile de cartofi şi sfeclă şi au cultivat afine pe suprafeţe cuprinse între două şi opt hectare în localităţile Viştea de Sus, Şercaia, Breaza şi Săvăstreni.

Prima recoltă, după cinci ani de muncă

Braşoveanul Mihai Ciubotaru a cules roadele primei sale recolte de afine de Zetea, după o muncă de cinci ani. Iniţial, fermierul a vrut să aducă pe piaţă ulei de alun, dar după studii elaborate ale solului a fost sfătuit să cultive afine.

„La fel de profitabile sunt şi culturile de mur, cătină, agrişe şi coacăze negre. Acestora le sunt propice solurile acide şi acesta era şi tipul de teren pe care-l aveam eu. În ţara noastră sunt doar câteva locuri cu asemenea soluri: la poalele Făgăraşului şi în Harghita, unde am şi eu ferma“, declară Mihai Ciubotaru.

Fermierul spune că un hectar de afine înseamnă o cultură de 8 - 12 tone, iar o tonă de afine aduce un profit de 3.000 de euro.

„Investiţia este, însă, una pe termen foarte lung. Eu, cu prima mea recoltă, încă mai am pierderi, dar sper să-mi recuperez banii. Am investit în această afacere 15.000 de euro. Eforturile de întreţinere a culturii sunt foarte mari şi complicate, dar cu răbdare şi oameni serioşi, le faci pe toate“, mărturiseşte Ciubotaru.

Zeci de braşoveni au depus în ultimele luni proiecte la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit pentru a primi fonduri europene pentru culturi de afine, trandafiri, trufe sau plante ornamentale. Până acum au fost depuse 35 de proiecte, dintre care 23 au fost acceptate.

Mihai Ciubotaru nu crede, însă, că se poate face o modă din cultivarea afinelor. „Oamenii trebuie să ştie că nu trebuie să se ia după modă, ci trebuie să-şi adapteze produsele solului şi climei. Este important să analizăm aceste coordonate atunci când cultivăm ceva, pentru că, altfel, investim degeaba“, sfătuieşte Mihai Ciubotaru.

Trufele, delicatese de mii de euro

Trufele sunt cele mai scumpe, cele mai rare şi mai gustoase ciuperci. Un kilogram dintre cele mai valoroase soiuri de trufe ajunge până la 4.000 de euro.

În România, trufe de calitate se recoltează în Ardeal. Avem trei soiuri de trufe: de vară, de iarnă şi comune. În căutarea lor vin foarte mulţi străini, însoţiţi de câini special dresaţi şi cu maşini performante.