Marea Renovare Naţională - sunt vizate 2,4 milioane de apartamente construite înainte de 1985. În 8 ani, s-au renovat doar 125.000 de apartamente

Pentru renovarea tuturor clădirilor rezidenţiale şi comerciale, publice sau private, Ministerul Dezvoltării ar avea nevoie de sume cuprinse între 3,2 miliarde euro şi 7,4 miliarde euro până în 2030, în funcţie de complexitatea renovării (minoră, moderată sau extinsă). Până acum s-au renovat puţin peste 5% dintre apartamente.

Strategia de „Renovare a României”, cum este pompos denumită de Ministerul Dezvoltării, arată că în ţara noastră există 2,4 milioane de apartamente mai vechi de 32 de ani, care pun în pericol sănătatea oamenilor. Majoritatea au fost construite în perioada 1961-1980 şi, pentru că atunci nu existau cerinţe termice specifice, acum fie pierd căldură, fie sunt pline de mucegai ori igrasie din cauza condensului apărut pe pereţi.

„Datorită stării clădirilor, în principal din cauza neefectuării reparaţiilor la acestea, îndeosebi în cazul blocurilor de locuinţe din zonele urbane şi, parţial, în cazul caselor unifamiliale din zonele rurale, aproximativ 58% din blocurile de locuinţe existente (cca. 2,4 milioane de apartamente) construite înainte de 1985 necesită reabilitare şi modernizare termică”, se arată în cea de-a doua variantă a „Strategiei pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional”.

Potrivit Strategiei, nivelul fondurilor publice necesare estimate „pentru a pune în practică seturile de politici propuse este între 3,2 miliarde de euro şi 7,4 miliarde euro până în 2030, respectiv o medie anuală estimată între 144 şi 336 milioane euro. În fondurile publice au fost incluse surse de finanţare naţionale, locale şi europene.

În estimarea costurilor au fost luate în calcul trei variante de renovare – minoră, moderată sau extinsă, precizează Ministerul Dezvoltării.

Începând cu 2009, s-au renovat doar 5,2% din apartamente

Numărul apartamentelor vechi ce trebuie renovate este de aproape 20 de ori mai mare decât al celor care au fost renovate din 2009 până în prezent, având în vedere că 62.559 apartamente au fost renovate între anii 2009 – 2016 în baza OUG nr. 18/2009, alte 63.368 apartamente în baza OUG 63/2012 şi 620 apartamente plus 3 locuinţe individuale în 2010, în baza unor  credite bancare cu garanţie guvernamentală.

Totalul de 126.547 apartamente deja renovate reprezintă 5,2% din numărul apartamentelor asupra cărora ar trebui efectuate lucrările până în 2030.

Ce operaţiuni sunt cuprinse în renovarea extinsă

Cea de-a doua variantă a Strategiei Ministerului Dezvoltării propune un pachet de măsuri care ar putea duce la o îmbunătăţire maximă a performanţei energetice pentru fiecare tip de clădire în parte, ţinând cont şi de amplasarea în zonele climatice ale României.

Măsurile propuse: sunt izolarea termică a anvelopei clădirilor – parte opacă; modernizarea ferestrelor şi uşilor; umbrirea solară - îndeosebi pentru a reduce cerinţa de climatizare a clădirilor; reducerea infiltrărilor de aer exterior; modernizarea sistemelor HVAC; instalarea unor sisteme combinate de energie termică şi electricitate; racordarea la sistemele centralizate de termoficare; instalarea unor sisteme de recuperare a căldurii (din aerul evacuat); modernizarea sistemelor de iluminat interior; îmbunătăţirea mecanismelor de control al energiei utilizate; instalarea unor echipamente energetice care utilizează energia produsă de surse regenerabile (instalaţii pentru încălzirea apei cu panouri solar-termice, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, cazane pentru încălzire pe bază de biomasă, mini-turbine eoliene, sisteme micro-cogenerare, etc).

Clădirile rezidenţiale reprezintă 86% din suprafaţa construită a României 

În România, suprafaţa construită este de 493 000 000mp, 86% din aceasta fiind reprezentată de clădirile rezidenţiale. Din cele 8,1 milioane de unităţi locative, locuinţele unifamiliale sunt dominante, reprezentând 61% din acestea.

Aproape jumătate din totalul locuinţelor (47,5%) sunt situate în zonele rurale, 95% dintre acestea fiind locuinţe unifamiliale.

În zonele urbane, 72% din unităţile locative sunt situate în blocuri de locuinţe (care au în medie cca. 40de apartamente per bloc).

Peste 60% din blocurile de locuinţe sunt blocuri cu 4 etaje, iar 16% cu 10 etaje.

În ceea ce priveşte profilul de vechime, majoritatea clădirilor rezidenţiale au fost construite în a doua jumătate a secolului XX, evidenţiindu-se perioada 1961-1980. În această perioadă, marea majoritate a locuinţelor din

România au fost construite fără să existe cerinţe termice specifice ale elementelor de construcţii care alcătuiesc anvelopa acestora.