Anghel, BVB: Fondul suveran al României ar putea finanţa primele proiecte în 2018, fără a afecta deficitul bugetar
0
Fondul suveran de investiţii pe care Guvernul intenţionează să îl creeze ar putea face primele investiţii în 2018 şi poate fi alimentat cu câteva miliarde de euro doar din vânzarea unor pachete minioritare de acţiuni la companiile cu capital de stat, fără ca statul să cedeze controlul acestora, a declarat preşedintele consiliului de administraţie al Bursei de Valori Bucureşti, Lucian Anghel, în marja conferinţei internaţionale Euromoney.
Principalul avantaj al fondului este faptul că poate fi folosit pentru a finanţa proiecte fără a afecta deficitul bugetar.
Programul de guvernare al actualului guvern prevede, ca principală măsură pentru stimularea investiţiilor publice, crearea unui Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde euro la orizontul anului 2020.
"Fondul ar putea să atigă cel puţin două obiective. Primul obiectiv, dacă ne uităm la modelul polonez, care este cel mai apropiat de ceea ce am putea noi să implementăm, este ca investiţiile pe care le realizează acest fond să nu intre în deficitul bugetar, nu este considerat de Eurostat cheltuială publică. Al doilea obiectiv este ca, la fiecare euro investit de stat, şi sectorul privat să vină cu cel puţin un euro. Efectul de multiplicare poate să fie chiar de patru ori, adică statul să pună 1 leu, iar privatul să adauge 4 lei", a spus Anghel, pentru News.ro.
În acest fel, efectul real în economie ar fi unul major şi ar depăşi cu mult efectul care se realizează în mod obişnuit prin cheltuieli publice, consideră preşedintele consiliului de administraţie al bursei.
Pentru ca banii investiţi din fond să nu intre la categoria investiţiilor publice şi să afecteze deficitul bugetar, este nevoie de plasamente minoritare din partea acestui vehicul suveran.
"Investiţia fondului suveran într-un proiect nu trebuie să depăşească 49%. Adică 51% trebuie adus de către fonduri de investiţii, instituţii financiare internaţionale - precum BERD, BEI, IFC -, fonduri de pensii sau orice alţi investitori", a explicat Anghel.
În plus, fondul ar putea îmbunătăţi şi intermedierea financiară, aflată la un nivel scăzut în România.
În cazul Poloniei, guvernul lucrează cu un fond suveran de investiţii şi cu o bancă de investiţii, iar resursele fondului suveran vin din listări de pachete minoritare ale companiilor de stat şi din dividendele plătite de companiile de stat, în principal.
"În principiu, România are mare nevoie de un fond de dezvoltare, care să investească pe termen lung în dezvoltarea economică a ţării. Acest fond, prin investiţiile pe care le realizează, va creşte produsul intern brut, valoarea adăugată, va crea noi locuri de muncă şi, implicit, va creşte bunăstarea românilor pe termen lung, pe baza unui proces investiţional", a afirmat Anghel.
Totuşi, el a avertizat că succesul sau eşecul ideii depinde de calitatea investiţiilor pe care le va realiza.
"Vor fi esenţiale investiţiile făcute, şi nu numai legat de ce investeşte fondul, ci şi de ce reuşeşte să realizeze împreună cu mediul privat. (...) Instituţiile financiare internaţionale se vor alătura investiţiilor acestui fond în proiecte care au raţiune economică, care au un randament la un nivel corespunzător", a menţionat Anghel.
Economistul avertizează că guvernul trebuie să aibă în vedere toate detaliile la constiuirea fondului pentru a evita un eşec.
"Detaliile constituirii acestui fond sunt esenţiale. Detaliile vor face diferenţa între un succes pe termen lung şi un eşec. Cred în acest fond, cred că este util pentru România un astfel de fond de care discutăm deja de patru-cinci ani şi nu cred că trebuie să mai aşteptăm cinci ani", a spus Anghel.
Şeful Bursei a explicat care sunt termenele realiste în constituirea fondului suveran românesc.
"Din momentul în care fondul se constituie, în Polonia a durat 18 luni până la prima investiţie. Adică prima investiţie s-ar putea face când România împlineşte 100 de ani de la Marea Unire, în 2018, dacă luăm acum decizia. Putem crea un fond pentru următorii o sută de ani, care să dezvolte economia românească", a menţionat Lucian Anghel.
Şeful consiliului de administraţie al BVB consideră că, pentru reuşita ideii, este nevoie de folosirea pieţei de capital.
"Statul ar putea face rost de câteva miliarde de euro prin vânzarea de pachete minoritare ale companiilor listate, menţinându-şi controlul prin deţineri de cel puţin 51%. Spre exemplu, la o companie la care statul are 70%, poate să vândă 19%, astfel încât să rămână cu 51%, iar banii obţinuţi se pot duce în acest fond", a argumentat Lucian Anghel.
O altă sursă de bani pentru stat este listarea altor companii atractive pentru investitori.
"De exemplu, Hidroelectrica, dar şi alte companii. În plus, la companiile la care statul are deţineri minoritare, pachetele pot fi vândute", a mai spus Anghel.
Potrivit programului de guvernare, fondul va folosi veniturile din dividende ale acestor companii, dar va strânge fonduri şi din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante precum case de odihnă şi hoteluri aparţinând "unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul", fără a da detalii.
"Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi", arată documentul.
Fondul ar trebui să aibă ca efect "apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren", menţionează autorii programului de guvernare.
Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani ar urma să se realizeze în sănătate, sector în care PSD promite construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale. "Valoarea totală finanţată din FSDI este estimata la 3,5 miliarde euro", mai arată documentul.
Alte 3 miliarde de euro vor fi folosite pentru construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.
Guvernul promite şi dezvoltarea industriei de armament din fonduri de la FSDI, "prin extinderea capacităţilor fabricilor existente", fără a da detalii.
Ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, a admis în 4 ianuarie, în cadrul audierii în comisiile parlamentare, că fondul naţional de investiţii de 10 miliarde euro va trebui validat de pieţele financiare pentru a nu deveni un eşec.
Se încarcă comentariile...
