Borza: Naţionalizarea Pilonului II de pensii va avea consecinţe nefaste pentru Guvern

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Avocatul Remus Borza, care deţine firma Euro Insol, desemnată administrator judiciar al Hidroelectrica

Durul schimb de replici din această săptămână pe tema suspendării contribuţiilor aferente Pilonului 2 de pensii va avea efecte negative pentru Guvern, consideră Remus Borza,  susţinând că „raportat la un atare discurs public, nu mai avem nevoie de terorişti, maşini capcană, kamikaze, că ne aruncăm şi singuri în aer”.

După o scurtă trecere în revistă a disputelor dintre politicieni (care îl includ atât pe Liviu Dragnea şi preşedintele Iohannis, cât şi pe ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici), deputatul independent Remus Borza conchide că cei aproape 10 milioane de euro de la pensiile private obligatorii sunt „mană cerească” pentru bugetul de stat, dar „naţionalizarea” lui va avea consecinţe nefaste asupra actualului Guvern.

„Soarta Pilonului II de pensii a generat un val de reacţii dinspre opoziţie, preşedinţie şi mediul de afaceri. Pentru putere, Pilonul II de pensii înseamnă o mană cerească. Sunt 42 de miliarde de lei care ar astupa multe găuri de la buget. Similar au procedat Ungaria şi Polonia, în urmă cu câţiva ani, naţionalizând fondurile de pensii administrate privat. Coaliţia de guvernare PSD-ALDE, încă de pe timpul Guvernului Grindeanu, a avut o astfel de tentativă. De fiecare dată, ca urmare a reacţiilor vehemente din societate, Guvernul a făcut un pas înapoi. Se pare că azi nu mai are de ales, cu toate asigurările pe care le dă atât premierul sau preşedinţii celor două Camere. Miercuri, am discutat personal cu ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, care mi-a dat aceleaşi asigurări. Tind să nu-i cred, pentru că, raportat la evoluţia economică, guvernaţii vor fi constrânşi să ia o astfel de măsură. Prin Legea bugetului de stat pe 2018, s-au angajat cheltuieli de 314 miliarde lei şi s-au estimat venituri de 287 miliarde lei, în condiţiile unei creşteri economice de 5,2%”, scrie Borza pe blogul său.

Amintind că estimările privind creşterea economică din acest an sunt mai mici decât cele previzionate de Guvern atunci când a conceput bugetul de stat pentru 2018, Borza spune că Executivul va avea o mare problemă din cauza creşterilor iresponsabile a salariilor bugetarilor.

„Problema e că anul acesta creşterea economică nu va fi cea prognozată de Guvern, ci undeva în jur de 4%. PIB-ul României a crescut în TI/2018 cu doar 4,2% faţă de T1/2017. TI/2018 raportat la TIV/2017 a însemnat o creştere zero a PIB-ului. În atare condiţii, este evident că veniturile estimate prin buget nu se vor realiza. Nici anul trecut, când PIB-ul a crescut cu 7% faţă de 5,5%, estimat prin Legea bugetului, veniturile prognozate nu s-au realizat. Statul a colectat doar 251 miliarde lei faţă de 254 miliarde lei bugetaţi. La o fiscalitate mai mică în 2018 şi la o creştere economică inferioară celei înregistrate anul trecut, statul nu va reuşi să aducă la bugetul general consolidat 287 miliarde lei, dar în schimb a angajat cheltuieli de 314 miliarde lei. Deci e bun de plată. Creşterea capitolului cheltuieli este cauzată în bună parte de majorarea iresponsabilă a veniturilor salariale din sectorul public şi a altor cheltuieli sociale”, arată Borza.

Pe de altă parte, dezechilibrul dintre numărul salariaţilor şi cel a pensionarilor va mări şi mai mult deficitul bugetar, consideră deputatul.

„Evident, putem vorbi aici şi de un dezechilibru între forţa activă şi forţa pasivă a ţării. 4,9 milioane de salariaţi susţin pensiile a 5,2 milioane de concetăţeni. În 1990, erau 8,1 milioane de salariaţi la 3,5 milioane de pensionari. Atunci, raportul între pensionari şi salariaţi era de 0,43%, azi e de 1,1%. De aici rezultă un deficit anual al fondului naţional de pensii de 4-5 miliarde euro. În ultimii zece ani, de la bugetul de stat s-au transferat peste 20 de miliarde de euro către fondul de pensii. Ca urmare a transferului CAS de la angajator la angajat, acest deficit se va reduce anul acesta spre 1,6 miliarde euro. O creştere economică sub cea estimată, de 5,2%, va mări şi mai mult ecartul dintre venituri şi cheltuieli şi implicit deficitul bugetar. Nu mai vorbesc de deficitul structural pentru a cărui depăşire tocmai ce am fost urecheaţi zilele acestea de Comisia Europeană”, susţine analistul.

Potrivit acestuia, „Guvernul nu are prea multe soluţii”. „Într-o primă etapă, va sacrifica investiţiile, la fel cum a făcut-o şi în anii precedenţi, dar nu va fi de ajuns. Mai are posibilitatea să restructureze cheltuielile de personal din sectorul public. Dar nu o va face. S-a intrat deja în campanie electorală, deşi mai e mult până la alegeri. Şi atunci cei aproape 10 miliarde de euro din Pilonul II de pensii vin ca o mănuşă. Consecinţele ar fi nefaste în ceea ce priveşte încrederea în Guvern şi implicit în România. Fondurile administrate privat din Pilonul II nu sunt ale statului, ci sunt ale contribuabililor. Vorbim de peste 7 milioane de români cotizanţi la Pilonul II. Orice formulă de suspendare sau desfiinţare a Pilonului II echivalează cu o naţionalizare. Mai simplu spus, cu un furt. Dacă în Pilonul I, bazat pe solidaritatea între generaţii, angajaţii plătesc acum pentru pensionarii de acum, în Pilonul II de pensii, salariaţii de azi plătesc pentru pensionarii de mâine. Acest fapt permite administratorilor de fonduri să investească aceşti bani, să-i multiplice. Randamentul mediu anual este de 5%, de două ori mai bun decât randamentul mediu înregistrat în ţările UE. Fondurile de pensii din cadrul Pilonului II sunt cei mai mari acţionari la BVB, Banca Transilvania şi alte companii importante din economia românească. O parte semnificativă din aceşti bani sunt investiţi în titluri de stat. Afectarea Pilonului II printr-o decizie politică ar crea mari dezechilibre economice. Doar indicele BET, în ultimele două luni, de când sunt discuţii legate de Pilonul II, s-a depreciat cu 6%”.

Lacăt pe România

„La fel de nocive precum intenţiile Guvernului de a naţionaliza Pilonul II de pensii sunt şi mesajele preşedintelui României. Întrebarea repetitivă şi ostentativă a preşedintelui – dacă Guvernul mai are bani de salarii şi pensii – este de natură să inducă un sentiment de panică în rândul celor peste 5 milioane de pensionari şi peste un milon de bugetari. Este de natură să sugereze o anumită incapacitate de plată a statului. Această percepţie va costa România miliarde de euro. Va creşte riscul de ţară şi costul finanţării, va deprecia cursul de schimb, va scădea volumul investiţiilor străine directe, va degrada rating-ul de ţară. Dacă mai punem la socoteală şi discursul procurorului şef al DNA de acum două zile, susţinut la ONU, în faţa reprezentanţilor a 200 de state, din care rezultă că România este o ţară coruptă până în măduva oaselor, 68 de înalţi demnitari ai statului în frunte cu prim-miniştri, preşedinţi de Senat, de Cameră, miniştri şi deputaţi sunt cercetaţi pentru corupţie, nu ne mai rămâne altceva de făcut decât să punem lacătul pe România. Raportat la un atare discurs public, nu mai avem nevoie de terorişti, maşini capcană, kamikaze, că ne aruncăm şi singuri în aer”, încheie Borza.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite