Fondurile europene pentru România, în pericol din cauza modificării legii Curţii de Conturi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Limitarea atribuţiilor Curţii de Conturi, inclusiv în privinţa recuperării prejudiciilor şi a controalelor privind achiziţiile publice, modificări propuse de PSD şi adoptate deja de Camera Deputaţilor, pot duce la suspendarea tuturor plăţilor făcute de UE în proiecte europene.

”Modificările au trecut de Camera Deputaţilor, iar dacă vor trece şi de Senat, se vor suspenda automat plăţile pentru toate programele până când ne vom asigura că avem un audit independent. Acest lucru se va întâmpla automat, dacă din legea de funcţionare a Curţii de Conturi dispar garanţiile de independenţă”, au explicat pentru G4Media.ro oficiali din cadrul Comisiei Europene.

Avertismentul e legat de plăţile pentru proiectele aflate acum în derulare, ceea ce ar însemna oprirea de facto a tuturor proiectelor cu finanţare europeană.

Aceste avertismente din partea Bruxelles-ului referitoare la suspendarea tuturor plăţilor, indiferent de axa de finanţare (infrastructură, agricultură etc), sunt fără precedent.

PSD încearcă să deţină controlul deplin al Curţii de Conturi

Reamintim că PSD controlează deja în mare măsură conducerea instituţiei. Preşedintele Curţii este Mihai Busuioc, fost secretar general în guvernele PSD, unul dintre cei mai loiali colaboratori ai lui Liviu Dragnea. Din plenul Curţii mai fac parte Bogdan Stan (fostul şef al ANAF) şi Florin Tunaru (fost vicepreşedinte ANAF), amândoi colaboratori ai preşedintelui PSD.

Proiectul privind funcţionarea Curţii de Conturi a fost depus în noiembrie 2017 de mai mulţi parlamentari PSD şi PNL, dar, iniţial acesta era inofensiv.

Amendamentele depuse luni limitează drastic atribuţiile Curţii de Conturi, făcând din această instituţie de control a tuturor autorităţilor statului, inclusiv ministere, autorităţi publice centrale sau locale, companii de stat, orice instituţie publică care funcţionează cu bani publici, o pseudo-instituţie, în care deciziile nu vor mai fi luate de Plen, ci de preşedintele Mihai Busuioc.

În plus, proiectul de lege iniţiat de senatorul Daniel Zamfir privind funcţionarea Curţii de Conturi prevede, printre altele, că în cazul procedurilor de achiziţii publice se va ţine cont de punctele de vedere ale Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP), nu de ale Curţii de Conturi, ca până acum.

Potrivit proiectului de lege, Curtea de Conturi exercită funcţia de control „asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, prin forme ale auditului public externe, fără a se pronunţa asupra oportunităţii operaţiunilor”.

În ce priveşte prejudiciul constatat de Curtea de Conturi, iniţiatorii au scos din definiţie exact partea care stipula că „prejudiciul trebuie să fie recuperat integral prin acoperirea pierderii şi a beneficiilor nerealizate”.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, decizia finală aparţinând însă Senatului.

Anul trecut, Curtea de Conturi a făcut 127 de sesizări penale

Amintim că, în urma auditului realizat în 2016, Curtea de Conturi a stabilit, doar în cazul achiziţiilor publice, prejudicii în valoare de 102,1 milioane de lei. 

66% din volumul total al prejudiciilor constatate se referă la nerespectarea reglementărilor legale în angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, precum şi la utilizarea nelegală a fondurilor acordate de la buget.

Prejudicii totale stabilite în urma controalelor au fost de 687,6 milioane de lei, iarveniturile suplimentare de 978,1 milioane de lei.

Primăria Craiova, prejudiciu de 1 milion de euro în ultimul an de mandat al Olguţei Vasilescu

Auditul Curţii de Conturi efectuat în 2016 asupra unităţilor administrativ teritoriale a scos la iveală un prejudiciu de 4,5 milioane lei şi abateri financiar contabile de peste 5 milioane lei, veniturile încasate suplimentar ilegal fiind de aproape 1 milion de lei. În timpul auditului, primar al Craiovei era Lia Olguţa Vasilescu, actual ministru al Muncii.

Cea mai mare parte din aceste sume priveşte lucrări neexecutate de reparaţii şi întreţinere a drumurilor din Craiova, dar plătite de primărie, închirierea unor utilaje la sume mai mari decât ar fi trebuit, dar şi acordarea de ajutoare de încălzire a locuinţei unor persoane care nu puteau beneficia de acest drept.

Fiscul a colectat şi înregistrat aceeaşi datorie de mai multe ori

Tot Curtea de Coturi a descoperit că ANAF a obţinut venituri suplimentare (care sunt considerate abateri de la lege) de 700,48 milioane lei, prejudicii de 2,49 milioane lei şi alte abateri financiar-contabile de 1,83 miliarde lei, doar în cazul unei sentinţe penale descoperindu-se că aceeaşi datorie a fost înregistrată de 16 ori, de 13 ori la sectorul 1 şi de 3 ori la sectorul 2.

Potrivit unui act normativ care a intrat în vigoare la 1 ianuarie, dacă ANAF ar fi încasat creanţele bugetare de 6,17 miliarde lei, inspectorii care au sesizat instanţa ar fi primit drept recompensă 15% din valoare, respectiv 925,5 milioane lei.

„În urma acţiunilor de control, auditorii Curţii de Conturi au identificat venituri suplimentare în sumă de 700,48 milioane lei, prejudicii în valoare de 2,49 milioane lei, precum şi alte abateri cu caracter financiar-contabil în valoare totală de 1.827,05 milioane lei”, arată Curtea de Conturi.

Spre exemplu, aceeaşi datorie stabilită de instanţă într-un dosar penal în care existau 13 inculpaţi, a fost înregistrată de ANAF pentru fiecare dintre aceştia, de 13 ori la sectorul 1 şi de 3 ori la Sectorul 2.

„Au fost identificate cazuri în care, în evidenţa analitică pe plătitor, debitul stabilit de instanţă în solidar să fie înregistrat de mai multe ori, suma totală fiind înscrisă ca debit pentru fiecare persoană răspunzătoare nominalizată în hotărârea instanţei”, notează Curtea.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite