Guvernul a mai pierdut încă un an cu legea redevenţelor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cabinetul Ponta promitea în programul de guvernare din 2012 alinierea redevenţelor la „media europeană“. Noul sistem de taxare a hidrocarburilor este vital pentru demararea investiţiilor în pe platoul continental al Mării Negre
Cabinetul Ponta promitea în programul de guvernare din 2012 alinierea redevenţelor la „media europeană“. Noul sistem de taxare a hidrocarburilor este vital pentru demararea investiţiilor în pe platoul continental al Mării Negre

Statul român nu a fost în stare anul trecut să vină cu un proiect coerent de taxare a resurselor subsolului şi a prelungit aplicarea sistemului cu redevenţe şi taxe suplimentare şi în acest an. Iar acum autorităţile au fost din nou luate pe nepregătite, aşa că vor mai prelungi pentru încă un an aplicarea sistemului actual.

Guvernul a mai pierdut un an degeaba cu privire la noua lege a redevenţelor la petrol şi gaze naturale, în condiţiile în care actualul sistem de taxare va fi extins şi în anul 2016, iar noua legislaţie va fi aplicată abia din 2017.

Autorităţile puteau modifica legislaţia redevenţelor încă de anul trecut, când expira perioada de zece ani care interzicea Guvernului să crească nivelul redevenţelor, existentă în contractul de privatizare al Petrom, din 2004. Dar Executivul a preferat la finele lui 2014 să extindă cu un an sistemul actual, care cuprinde redevenţele şi două taxe speciale. Premierul Victor Ponta afirma la finele lui 2014 că implementarea unui nou sistem de taxare nu se poate face „peste noapte“ şi a promis că legea va fi trimisă la Parlament în luna aprilie. Ulterior, după trecerea acestui termen, legea a mai fost o dată promisă pentru luna septembrie, astfel încât să fie aplicată din 2016. 

FMI, „vinovatul de serviciu“

Numai că acum, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a afirmat că proiectul legii trebuie completat cu punctele de vedere ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), cu care a fost discutat proiectul la ultima vizită a acestuia, dintre 13 şi 21 octombrie. Astfel că noul termen de adoptare a proiectului în Parlament este jumătatea anului viitor, iar aplicarea din 2017. „Echipa Fondului a luat, în urma discuţiilor, proiectul revizuit, urmând să ne trimită la un moment dat punctul lor de vedere, după care integrăm opiniile lor în text şi-l postăm în dezbatere publică“, a declarat, joi, Eugen Teodorovici, la o întâlnire cu jurnaliştii. „FMI ne-a recomandat să nu ne grăbim cu punerea în dezbatere a proiectului, iar noi preferăm să postăm textul integrat cu opiniile Fondului“, a punctat ministrul.

Atenţie la taxele care expiră!

Redevenţa reprezintă o taxă pe care statul o percepe din valoarea producţiei. În sectorul de petrol şi gaze, redevenţele au valori între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de mărimea zăcământului.

În 2013, autorităţile au introdus o serie de taxe suplimentare în domeniul hidrocarburilor: o taxă de 0,5% pe extracţie şi o taxă de 60% pe veniturile suplimentare realizate de operatori din liberalizarea preţului la gaze. Cele două au fost prelungite la finele anului trecut de Guvern şi vor expira la finele acestui an. Astfel, dacă Guvernul vrea să aplice sistemul actual şi în 2016, trebuie să prelungească aplicarea celor două taxe.

Taxa pe supra-profitul din exploatare

Noul sistem urma să cuprindă redevenţele, dar şi un supra-impozit pe profitul realizat de companii din activitatea de exploatare a petrolului şi gazelor, precum şi o serie de deduceri pentru investiţiile realizate pe acest segment.

De asemenea, noul sistem de taxare a hidrocarburilor ar trebui să prevadă niveluri diferite de redevenţe între exploatările de pe uscat şi cele marine, potrivit lui Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). De asemenea, ar trebui să existe diferenţieri între zăcămintele marine de mică adâncime şi cele de mare adâncime, din cauza costurilor diferite pe care le implică. 

Noul sistem de taxare ar afecta atât Petrom şi Romgaz, cât şi pe ceilalţi concesionari de perimetre din România, precum ExxonMobil, Lukoil, Gazprom Neft, Rompetrol, Stratum Energy, MOL sau Carlyle Group. Forma viitorului regim de taxare este vitală pentru exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Petrom şi Exxon anunţau în 2012 descoperirea unui zăcământ de gaze estimat între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi, în timp ce Lukoil şi Romgaz au descoperit în urmă cu două săptămâni un alt zăcământ, de 30 de miliarde de metri cubi.

Redevenţele, scandal continuu

Nivelul scăzut al redevenţelor a fost subiect de scandal continuu în societatea românească în ultimii zece ani, în condiţiile în care statul a colectat sume foarte mici din redevenţele la petrol şi gaze, iar companiile care au extras hidrocarburi din subsolul României au realizat profituri totale de miliarde de euro.

Valoarea totală a redevenţelor petroliere şi miniere încasate de stat anul trecut a fost de 1,64 miliarde de lei, din care doar cele la petrol şi gaze sunt la nivelul de 1,36 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestora redevenţe este plătită de Romgaz şi Petrom.

Şoferii au protestat de-a lungul timpului împotriva preţurilor ridicate la carburanţi, în unele cazuri mai mari decât în Austria sau Germania, în vreme ce Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) cerea introducerea unei „taxe Robin Hood“ împotriva acestor companii. AOAR argumenta că profiturile acestora au crescut din considerente conjuncturale, respectiv speculaţiile pe cotaţiile internaţionale ale ţiţeiului, şi nu în urma unor investiţii punctuale ale acestora. În ultimul an însă, preţul ţiţeiului pe bursele de mărfuri a scăzut de la 115 dolari pe baril la 50 de dolari pe baril, astfel că investiţiile costisitoare sunt sub presiune. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite