Iohannis a promulgat legea pentru supraveghere macroprudenţială. Ce modificări au fost aduse

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul pentru promulgarea Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional. Legea a suferit mai multe modificări în Parlament, după ce iniţial şeful statului a cerut reexaminarea.

Anul trecut, Iohannis a retrimis legea în Parlament, pe motiv că încalcă Constituţia. El a instituit atunci recomandări obligatorii pentru Guvern, deşi textul a fost apărat de Banca Naţională a României, care avea un rol primordial în noua instituţie. Şeful statului sublinia că prevederile legii sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate.

Ce rol are entitatea                            

Legea prevede crearea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, o entitate ce va avea atribuţii în coordonarea supravegherii macroprudenţiale la nivel naţional. Structura va fi una de cooperare instituţională, fără personalitate juridică, între Banca Naţională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi Guvern. Obiectivul fundamental al acestei entităţi este acela de a contribui la salvgardarea stabilităţii financiare, prin consolidarea capacităţii sistemului financiar de a rezista şocurilor şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice.

Comitetul va avea obligaţia de a emite recomandări şi avertizări autorităţilor statului în ceea ce priveşte stabilitatea financiară a ţării, însă autorităţile nu au obligaţia de a se conforma.

Putere BNR redusă

Mai multe amendamente au fost aduse la lege, în urma cererii preşedintelui Iohannis. Acesta reduc din puterea Băncii Naţionale şi a întregii instituţii.

Parlamentarii au tăiat astfel din anvergura BNR. Instituţia era reprezentată iniţial prin cinci membri în Comitet, în timp ce celelalte două instituţii aveau doar câte trei membri. Acum, puterea celor trei instituţii a fost egalizată, fiecare având dreptul la trei membri în Comitet. De asemenea, guvernatorul nu mai are vot decisiv în caz de egalitate, aşa cum prevedea forma iniţială a legii.

Mai mult, dacă iniţial Guvernul era obligat să pună în acţiune recomandările Comitetului, inclusiv prin legi, sau să explice lipsa de acţiuni, acum recomandările nu mai au forţă obligatorie asupra autorităţilor. Această prevedere, dacă nu era scoasă sau modificată, s-ar fi substituit Constituţiei, care arată că Guvernul răspunde numai în faţa Parlamentului.

În schimb, Guvernul va trebui acum să publice, în termen de 3 zile, pe site-ul propriu, un comunicat de presă privind recomandările şi avertizările emise. În forma iniţială, nu exista nicio obligativitate de informare a publicului în cazul în care Comitetul aprecia că există repercusiuni la adresa stabilităţii financiare.

În plus, Parlamentul a mai introdus şi un nou Comitet ştiinţific consultativ în cadrul Comitetului, care va fi alcătuit din reprezentanţi ai mediului academic şi universitar.

Comitetul trebuie să devină operaţional în maximum 30 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial şi va înlocui actualul Comitet Naţional pentru Stabilitate Financiară. Ambele organisme s-au înfiinţat potrivit unor regulamente europene emise după declanşarea crizei financiare la nivel mondial.