Nu TVA split obligatoriu. O propunere alternativă

Este adevărat că programul de guvernare nu se poate susţine financiar dacă nu se iau măsuri de creştere a colectării veniturilor la buget şi de reducere a evaziunii fiscale. Pe de altă parte nici nu poţi omorâ găina cu ouă (indiferent dacă ea produce ouă fiscalizate sau nu (:), complicarea activităţii firmelor corecte afectând negativ creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

Ieri, Senatul a decis retrimiterea la Comisia de Buget Finanţe a proiectului de lege privind plata TVA defalcata (split TVA). Încă există dezbateri publice legate de aplicarea acestui mecanism în sistemul fiscal/ economia românesc /românească.

Introducerea acestei reforme fiscale vine din nevoia de a reduce frauda la TVA. Comisia Europeană estimează, în ultimul raport privind gap-ul de TVA (adică diferenţa dintre TVA aşteptată/estimată a se încasa la buget şi TVA efectiv încasată - date pentru anul 2015), că România se află în topul fraudei la TVA între ţările UE, cu o sumă neîncasată la buget de 7,66 miliarde euro (un gap de 37.2%).

Sunt câteva probleme generate de aplicarea acestui mecanism.

1. Reforma propusă adresează doar o anumită parte din frauda la TVA (TVA aferentă facturilor emise). Suma de 7,66 miliarde euro diferenţă între TVA estimată a se colecta şi TVA efectiv încasată la buget cuprinde două componente: frauda la TVA cauzată de operaţiunile în care se face evaziune fiscală (să numim această componentă partea de facturi neemise, economie la negru) şi frauda la TVA cauzată de firmele care joacă în operaţiuni în care se emit facturi (aici intră diferenţa între TVA declarată şi TVA încasată efectiv la bugetul de stat).

Conform Notei de Fundamentare a OG 23/2017 privind Plata Defalcată a TVA, doar 11 miliarde lei (2,39 miliarde euro) din 35,23 miliarde lei (7,66 miliarde euro) reprezintă diferenţa între TVA declarată şi TVA încasată efectiv (ne referim la operaţiunile cu facturi emise), restul fiind pierdere de venituri din TVA ca urmare a fraudei şi evaziunii, optimizărilor fiscale, precum şi a unor calcule eronate (facturi neemise sau asociate).

Deci, practic, mecanismul TVA split este aplicat doar pentru a atrage la buget parte din cei 11 miliarde lei din domeniul facturilor emise adică pentru o treime din frauda totală la TVA. Guvernul estimează că  prin aplicarea TVA split plusurile de venituri la buget din această taxă vor creşte cu 2 miliarde lei pe an.

2. Pe de altă parte, tot în OG 23/2017 se specifică faptul că gradul de conformare voluntară la plata TVA, adică procentul din TVA declarată şi care a fost plătită la termen în 2016, este de 82%. După fazele 2 si 3, în care ANAF procedează la atenţionări, somaţii, controale, popriri, gradul de conformare voluntară efectiv şi final ajunge undeva la 90%. Deci mecanismul TVA split se aplică pentru a rezolva problema creată de agenţii economici ce nu plătesc 10% sume fraudate la TVA, complicând existenţa agenţilor economici ce plătesc 90% din sumele cuvenite de TVA. Aceasta este o primă problemă.

3. Alte probleme legate de TVA split vin din surse diverse. Se complică situaţia celor care vând în rate, se blochează parţial activitatea celor care au emis facturi înainte de 1 ianuarie 2018, dar le încasează după această dată. Apar probleme la agenţii economici care fac vânzări cu termene lungi (de peste 60 de zile), nemaivorbind de distrugerea domeniului cesionării portofoliilor de creanţe. O altă problemă vine din nevoia de plată a TVA în 7 zile la încasarea cu card/numerar sau în cazul returnările de bunuri specifice marilor retaileri. Există n situaţii nereglementate în OG 23: compensările, plăţile/încasările în numele clientului (ex. comisionar vamal, curieri, servicii de plată), factoring, scontare, instrumente de plată care trebuie dublate pentru bază şi TVA.

Având în vedere problemele de mai sus şi faptul că acest mecanism nu face parte din Programul de Guvernare promis în decembrie 2016, există două posibilităţi. Ori mecanismul split TVA nu se aplică deloc, ori mecanismul split TVA este ajustat, fiind aplicat obligatoriu pentru firmele cu cont în Trezorerie şi doar tranzacţiilor pe care aceste firme le fac cu statul; obligatoriu pentru firmele indisciplinate fiscal (cu întârzieri medii cumulate în anul anterior mai mari de 3 luni) şi optional pentru firmele private care să beneficieze de un pachet de facilităţi (rambursarea TVA în 3 zile, prezumându-se logic că o firmă ce optează pentru split TVA nu mai trebuie verificată, neaplicarea mecanismului pentru facturile emise înainte de 1 ianuarie 2018, dar şi anumite reduceri la plata impozitului pe profit).