PreţCorectLaGaz: Tranzacţiile pe piaţa de gaze se fac fără respectarea Codului Civil

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Modificările pe care le aduce Noul Cod Civil au intrat în vigoare la data de 1 octombrie

Liberalizarea pieţei de gaze din România a început fără elementele de bază ale funcţionalităţii ei: modelul de piaţă, procedurile de lucru, adaptarea legislaţiei la principile pieţei libere. Este impetuos necesar, ca în regim de urgenţă, să se rezolve aceste lucruri pentru a asigura legalitatea activităţilor.

La 1 octombrie 2011 intra în vigoare noul Cod Civil care face referire şi la modul de vânzare a gazelor naturale.

Codul Civil conţine două articole care fac referire la vânzarea gazelor naturale:

Art. 1674 - care dă regula generală: "Cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voinţa părţilor nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă."

Art. 1678 - care dă regula specială în ceea ce priveşte vânzarea bunurilor de gen: "atunci când vânzarea are ca obiect bunuri de gen (i.e. gaz natural), proprietatea se transferă cumpărătorului numai după individualizarea acestora prin predare, cântărire, măsurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura bunului".

Concepţia industriei de gaze din România, ca şi industrie integrată în care vânzarea se făcea la consumatorul final de gaze, respectiv la interfaţa dintre sistemul de distribuţie şi consumator, făcea ca toate gazele vândute să fie măsurate individual pentru fiecare client în parte prin intermediul unui contor.

Codul Civil Românesc este incompatibil cu liberalizarea pieţei de gaze naturale, fără aducerea unor completări specifice în Legea gazelor.

Până la separarea activităţilor de extracţie, transport, distribuţie, chiar dacă existau măsurători între aceste activităţi, ele aveau doar o importanţă tehnologică, nerealizându-se un schimb de proprietate (a gazelor) la limita acestor activităţi. În acest context faptele se petreceau cu respectarea art 1678 din Codul Civil.

Separarea diverselor activităţi din sectorul gazelor naturale, apariţia intermediarilor de gaze ca şi furnizori, a determinat efectuarea vânzării în punctele de import, la panourile de predare a gazelor din activitatea de extracţie, la staţile de reglare măsurare ale transportatorului, la panourile depozitelor de înmagazinare. Apreciem că în nici unul din aceste situaţii nu se mai respectă articolul 1678 din Codul Civil, deoarece nu mai există o activitate de măsurare prin care să se individualizeze cantitatea de gaze aferentă fiecărei vânzări. În toate aceste puncte se realizează o singură masurătoare pentru o cantitate care aparţine mai multor clienţi, şi astfel prin măsurare nu se poate “individualiza” cantitatea de gaze pentru fiecare vânzător şi compărător din acel punct, aşa cum o cere Codul Civil.

Exceptând vânzarea gazelor la consumatorul final, tranzacţiile de gaze care se efectuează în România nu respectă prevederile art 1678 Cod Civil.

În România „împărţirea gazelor vândute” este realizată de SNTGN TRANSGAZ SA, în condiţiile în care:

  • se încalcă principile Directivei Europene 73/2009, privind separarea activităţii de transport de activitatea de vânzare – cumpărare gaze naturale; practic TRANSGAZ intervine în activitatea de vânzare cumpărare dintre două părţi, impunând cantitatea schimbată de aceştia;
  • nu există nici un act normativ prin care să se stabilească atribuţii TRANSGAZ-ului de “individualizare” a gazelor în punctele de măsurare între vânzători şi cumpărători; acesta având competenţe exclusiv pe alocarea cantităţilor de gaze transportate în numele utilizatorilor de reţea şi nu asupra operaţiunilor de vânzare cumpărare;
  • nu există proceduri şi instrucţiuni care să facă procesul de “individualizare” transparent şi echitabil pentru toate părţile care tranzacţionează gaze măsurate împreună într-un punct de consum; istoricul situaţilor mai noi sau mai vechi dovedeşte inechităţi în individualizarea cantităţii.

Liberalizarea pieţei presupune desfăşurarea mai multor activităţi de cumpărare şi vânzare de gaze în acelaşi punct (spre exemplificare într-un punct de intrare în sistemul de transport se pot găsi până la 10 furnizori care cumpără şi vând gaze prin acelaşi punct şi în acelaşi timp, chiar dacă se face o singură măsurătoare pentru întreaga cantitate). Asigurarea “individualizării” prin clauze specifice în contracte bilaterale, nu satisface condiţile specificate în codul civil, deoarece acestea pot afecta “individualizarea” unei a treia, a patra etc. pereche de vânzători-cumpărători care se găsesc în acel punct şi cărora trebuie să li se împartă din aceaşi cantitate de gaze măsurată o singură dată “la grămadă”. Cu alte cuvinte, în lipsa unor reguli echidistante, un vânzător/cumpărător este pus în situaţia să "accepte să se închidă pe el", respectiv să cumpere mai mult / mai puţin decât a consumat în detrimentul celorlalţi vânzători/cumpărători.

Codul Civil prin acelaşi art. 1678 vine şi permite construcţia unei soluţii juridice:  stabilirea prin intermediul unui act normativ a unei metode care să permită individualizarea cantităţii de gaze tranzacţionată. Practica pe plan internaţional foloseşte noţiunea de “alocare” ca metodă legală prin care se realizează individualizarea cantităţii tranzacţionată într-un punct în care se realizează tranzacţionarea gazelor între mai mulţi clienţi. Alocarea este o metodă de a “împărţii” cantitatea efectiv măsurată între mai mulţi cumpărători, într-un mod echitabil şi transparent.

Recomandările de bună practică ale European Association for the Streamlining of Energy Exchange – gas (EASEE GAS), elaborate în data de 18 februarie 2009 în Common Business Practice, Interconnection Agreement sunt următoarele:

Operational Balancing Account (“OBA”) – metoda prin care fiecărui client i se alocă o cantitate nominalizată, iar diferenţa pozitivă sau negativă se înregistrează într-un cont de echilibrare specific operatorilor sistemelor adiacente .

Pro-rata, unde fiecărui client i se alocă cantitatea rezultată din aplicarea proporţiei nominalizării individuale în cantitatea totală la cantitatea efectiv măsurată.

Balancing Customer - European Association for the Streamlining of Energy Exchange – gas (EASEE GAS) a elaborat în data de 18 februarie 2009 Common Business Practice, Interconnection Agreement : Balancing Customer (“BC”), procedura prin care clienţilor cu contracte ferme li se alocă cantitatea nominalizată aprobată, iar diferenţa între cantitatea măsurată şi suma alocărilor se gestionează prin contracte flexibile.

 În anul 2012, proiectul de lege a gazelor, trimis în Parlament, conţinea articolele care permiteau aplicabilitatea prevederilor Codului Civil, dar în mod inexplicabil au fost eliminate aceste prevederi . 

Necompletarea corespunzătoare a Legii 123/2012, poate determina refuzul „justificat” al cumpărătorilor de a plăti gazele achiziţionate, invocând încălcarea articolului 1678 Cod Civil.

Ţările UE au adoptat şi legiferat unele dintre aceste metode sau a combinaţilor dintre ele, excepţie face România, unde liberalizarea a luat-o înaintea legislaţiei cu încălcarea Codului Civil.


Campania Preţ Corect La Gaze, îşi propune să vină în întâmpinarea instituţiilor, diseminând informaţii necesare funcţionării pieţei prin:

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite