Riscuri majore în trecut au dispărut, noi riscuri sunt la orizont în securitatea alimentării cu gaze naturale

Riscul cel mai mare în securitatea alimentării cu gaze naturale a românilor pe timp de iarnă, până în urmă cu 1-2 ani o reprezentau posibilele întreruperii ale livrării gazelor de la ruşi. Astăzi acest risc a dispărut. În ianuarie 2012 importurile de gaze (directe şi înmagazinate) ajungeau la cca. 65% din necesarul zilnic de consum, astazi ele reprezintă cca. 3%

Într-un studiu realizat în anul 2012 am identificat 5 posibile influenţe asupra întreruperi livrărilor de gaze naturale, iar ponderea cea mai mare o reprezenta riscurile geo-politice.

Riscuri geo-politice. Aceste riscuri le-am categorisit că provin din modificarea relaţilor geo-politice, diplomatice, comerciale sau militare într-o anumită zonă geografică determinând: întreruperea importului de gaze naturale din Federaţia Rusă, întreruperea transportului gazelor naturale în ţările de tranzit intermediar, incidente diplomatice, neînţelegeri comerciale etc.

Riscuri naturale. Această categorie de riscuri le-am categorisit ca fiind în principal datorate fenomenelor naturale: cutremure, temperaturi extreme, inundaţii, incendii, alunecări de teren, furtuni, căderi masive de zăpadă, îngheţ etc.

Riscuri tehnice. Această categorie de riscuri le-am categorisit în: explozii, incendii, accidente, utilizarea unor tehnologii depăşite, indisponibilitatea personalului de serviciu (ex: cauzată de o pandemie), erori ale personalului operatorului, erori in actiune al tertelor persoane, acte de vandalism, defecţiuni ale infrastructurilor adiacente productiei sau inmagazinarii (transportului, distributiei, instalatilor de utilizare), defecţiuni ale sistemelor informatice (soft si hard), defectiuni ale sistemelor de utilitati (energie electrice, apa), defectiuni ale sistemelor de comunicatii, furtul unor echipamente sau piese de echipament critice, calitatea gazelor naturale.

Riscuri de aprovizionare. Costul şi disponibilitatea pieselor de schimb, materialelor si consumabilelor care poate fi afectată de un management prost, greve, falimente sau de schimbările tehnologice, indisponibilitatea forţei de muncă, actiuni de protest, falimentul furnizorilor, management de achizitie si aprovizionare defectuos, lipsa previziunii privind necesarul de aprovizionare

Riscuri geologice Riscuri ce derivă din modul cum au fost explorate si interpretate rezultatele geologice ale structurilor, care pot aduce limitari ale livrarii pe termen scurt, mediu sau lung: dificultăţi în extracţie, epuizarea zăcamintelor etc.

Dacă riscurile prezentate, sunt riscuri cu care România s-a confruntat în ultimii 25 de ani, măsurarea lor (impact, probabilitate) fiind realizată, până în prezent pe baza evenimentelor istorice, riscurile prezente şi mai ales viitoare nu mai sunt riscuri care să derive exclusiv din istoricul evenimentelor. Apreciez că România se va confrunta cu noi riscuri: riscuri de piaţă, riscuri financiare, riscuri de conformitate şi riscul unor acţiuni teroriste.

Riscuri de piaţă. Principala sursă de risc ce determină apariţia acestei categorii o reprezintă faptul că cererea pentru bunurile şi serviciile întreprinderilor din sector este influenţată de modul de reacţie al clienţilor faţă de aceste produse şi servicii: lipsa predictibilităţii pe piata gazelor naturale din Romania (cantitati, pret), dezechilibru între cerere şi ofertă, sărăcia energetică, situaţia de oligopol în piaţa producţiei interne, situaţia de monopol privind sursele de import, falimente, insolvente, arierate etc.

Riscuri financiare. Cauzate de resursele necesare asigurării şi menţinerii capitalului unei organizaţii din sectorul gazelor naturale de a face fata riscurilor determinate depinde de politica guvernamentală reflectată în modificările ratei dobânzii, cursului de schimb, nivelului taxelor şi impozitelor: impredictibilitatea cursului de schimb, impredictibilitatea taxelor si a impozitelor, intarzieri de plata, instrumente de garantie limitate si scumpe etc.

Riscuri de conformitate. Riscuri ce derivă din obligativitatea respectării legilor şi a altor, reglementări, care dacă sunt, sau dupa caz, nu sunt respectate pot aduce limitari ale livrarii: lipsa unei strategii pe termen mediu si lung, lipsa stabilitatii legislative (legislatiei primare si secundare), situatia terenurilor si accesului la obiective, necorelarea intre infrastructurile adiacente etc.

Noile riscuri determinate de modificările ultimilor 10 ani din plan mondial şi European, care au apărut şi în Romania, sunt dificil de identificat şi anticipat, ca probabilitate şi impact, din lipsa elementelor de istoric.

Riscurile unor atacuri terorirste, în România nu sunt considerate probabile, dacă ele ar exista şi ar fi îndreptate de exemplu asupra capacităţii de extracţie din depozite ar putea determina o importantă cauză de limitare a alimentării cu gaze, probabil mult superioară tuturor celorlalte riscuri.

Uitâtndu-ne în urmă vedem că numărul atacurilor asupra infrastructurii din energetică s-au dublat în 20 de ani, atingând un număr mediu de 300 de atentate pe an, respectiv de 10.000 de antentate în 20 de ani comform unor statistici prezentate la seminarul Energy seminar spotlights security, critical infrastructure, organizat de George C. Marshall European Center for Security Studies.

Acelaşi statistici arată că preponderent au fost atacate infrastructura de ţiţei şi electricitate, dar nu au fost menajate nici alte infrastructuri de producere a energiei.

Modul în care aceste atacuri au fost realizate este unul foarte diferit, nelipsind aproape nici un fel de formă de atac terorist.

Aceste elemente arată că infrastructura energetică este o ţintă a teroriştiilor, că mijloacele de atac sunt nelimitate, dar mai arată şi că zone care au fost considerate sigure, brusc au devenit ţinte teroriste, în timp ce în zone în care în anii precedenţi existau numeroase astfel de atacuri, numărul atacurilor s-a redus între timp.

Elementele prezentate scot în evidenţă că ideea de zonă sigură, este relativă, iar România trebuie să ia şi această categorie de risc în evidenţă şi să găsească mijloace să le preîntâmpine.

Dinamica complexei pieţe energetice, complicată de liberalizarea pieţei, privatizarea şi cotarea la bursă a companiilor energetice, peste care s-a aşezat o situaţie geo-politică, dar şi socio-economică fierbinte, determină modificarea continuă a riscurilor şi obligă la o altă viziune asupra problematicii securităţii energetice.

Body