Unul aruncă o piatră şi zece se chinuie să o scoată

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
liberalizare gaze naturale

OUG 114/2018 sub aspectul plafonării preţului la gazele naturale, fundamentată pe o prevedere legală inexistentă, are „avantajul“ tehnic că nu poate fi atacată decât de inexistentul Avocat al Poporului. Doresc să precizez că totuşi mai există, o cale juridică, prin care atacarea acestei Ordonanţe să poată să fie realizată. Voi încerca să arăt câteva dintre multele probleme, care derivă din aplicarea OUG de plafonare a preţului gazelor naturale.

Constat că la 23 de zile după aprobarea OUG de plafonare a preţului la gaze, lumea fierbe, dar aşteaptă. Aşteaptă fiecare o mişcare de la partea „adversă“ (autorităţile să fie „atacate“ de către participanţii la piaţă/participanţii la piaţă se aşteaptă să se prezinte că nu se va aplica OUG), care să facă să dispară necesitatea dezvoltării unei legislaţii secundare de aplicare a OUG.

OUG 114/2018 de plafonare a preţului la gaze naturale din producţia internă ridică multe semne de întrebare sub aspectul modului practic în care se poate aborda operaţional aplicarea acestei ordonanţe. Apreciez că primii cei mai bulversaţi sunt colegii de la ANRE, nu instituţia în sine, ci angajaţii responsabili, care în decursul celor 19 ani de existenţă a ANRGN/ANRE s-au confruntat cu multe provocări determinate de directive/legi aruncate în piaţă (de cele mai multe ori din motive populiste sau de sprijinire a unor interese) şi ei au trebuit să le pună în practică, dar consider că această provocare este „cea mai cea“ din toate timpurile.

Fără a iniţia o analiză îmi pun pentru mine (şi sunt sigur că ele sunt deopotrivă în mintea participanţilor la piaţă, consumatorilor şi mai ales a colegilor din ANRE), următoarele întrebări:

  • Având în vedere introducerea Coşului la Gaze, Codul reţelei de gaze trebuie suspendat începând cu 1 aprilie 2019. Cu ce se va înlocui actualul Cod al Reţelei şi mai ales când se va propune noua legislaţie secundară?  
  • Cum se va stabili Coşul de Gaze? Va fi un Coş de Gaze sau două coşuri: unul pentru populaţie şi unul pentru non casnici?  
  • Ce se întâmplă cu obligaţia de a înmagazina gazele naturale. Ce fel de gaze se vor înmagazina? Gaze conform unui coş sau doar gaze din producţia internă?  
  • Cum se va aplica obligaţia de a vinde un procent de gaze (din producţia internă) pe Bursă, având în vedere plafonarea preţului la producţia internă şi cererea mai mare decât oferta de pe piaţă?  
  • Cum se va face diferenţierea între clienţi care doresc să achiziţioneze gaze din producţia internă, având în vedere că cererea este mai mare decât oferta, iar preţul gazelor este plafonat şi mult sub preţul gazelor din import? Primul venit, primul servit? Doar unii vor avea acces la gaze, pe care le vor revinde la un preţ mult mai mare către ceilalţi cliení! Pro-rata? Este o măsură care se aplică doar în situaţii extreme când alte metode şi-au atins limitele. Ea determină multiple manipulări în piaţă.  
  • Cum se va stabili preţul pentru dezechilibrele din SNT aferente componentei gazelor din producţia internă din coşul de gaze? Gazul din producţia internă nu poate să fie vândut peste preţul plafonat şi asta înseamnă că va exista o invitaţie la dezechilibru.  
  • Ce se întâmplă cu contractele de gaze semnate anterior datei 28 decembrie 2018, cu livrare în tot anul 2019, dar cu cele semnate anterior datei de 31 martie 2019 cu livrare după 1 aprilie 2019?  
  • Bursele de gaze din România nu vor mai fi capabile să dea nici o referinţă de preţ?  
  • Cum vor mai supravieţui bursele de gaze (în special BRM)?  
  • Având în vedere libertatea furnizorilor (alţii decât producătorii) de a vinde gaze la consumatorul final (exceptând consumatorul casnic) la orice preţ, probabil ne vom confrunta cu absurditatea unei creşteri de preţ a gazelor naturale în condiţiile plafonării preţului gazului marfă. Urmează plafonarea preţului şi la consumatorul final?  
  • România exportă gaze naturale. Aceste gaze vor fi vândute de producători la nivelul preţului plafonat?  
  • În situaţia în care un jucător din piaţă, va solicita şi obţine în instanţă că OUG de plafonare a preţului la gaze va fi suspendată (cu şanse mari de reuşită), pentru perioada cât a produs efecte OUG, cine va suporta pagubele? În acest sens, în ce măsura sunt şanse, ca instituţii sau persoane, care vor stabili procedurile de aplicare a OUG pot răspunde material?  
  • Va face faţă ANRE (şi poate chiar angajaţii), nenumăratelor procese juridice în care este posibil să fie implicată după elaborarea legislaţiei secundare de aplicare a OUG114 şi punerea ei în practică?  

Acestea sunt doar câteva din întrebările care le ridică OUG de plafonare a preţului la gaze, sunt convins că mai există si altele, de aceea îi invit pe toţi cei interesaţi să le prezinte în vederea întocmirii unei Liste negre a aplicării acestei ordonanţe.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite