#wageledgrowth. Cum înţelegem viziunea post criză?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

După criză, existau două direcţii prin care economiile europene să iasă din „groapa“ unor măsuri propuse de apostolii austerităţii - #wageledgrowth şi #profitledgrowth. România a optat pentru strategia #wageledgrowth din cîteva motive simple, clare şi cunoscute de toată lumea.

Să stabilim de la început că aceasta nu este o analiză care are legătură cu politicul ci cu politicile economice. Este o analiză care încearcă să explice mai bine viziunea ce stă la baza programului post criză - partea economică.

Să mai stabilim ceva. După criză, existau două direcţii prin care economiile europene să iasă din „groapa“ unor măsuri propuse de apostolii austerităţii - #wageledgrowth şi #profitledgrowth. Simplificat dar nu simplist, diferenţa dintre cele două strategii macroeconomice consta în modul în care se face distribuirea venitului produs într-o ţară (PIB -ul, „plăcinta“ aşa cum s-a încetăţenit în limbaj popular). #Wageledgrowth - Dacă se măreşte ponderea alocată muncii din ceea ce se produce în economie şi din plusul de creştere economică, crescând astfel veniturile (salarii, pensii, prestaţii sociale, scheme de ajutor de stat s.a.m.d) se va obţine un stimul pe cererea agregată antrenând şi o creştere de investiţii şi de producţie (ofertă agregată) pentru a satisface această cerere în plus. #Profitledgrowth - Dacă se măreşte ponderea alocată capitalului din distribuirea veniturilor obţinute din ceea ce se produce în economie atunci companiile vor fi stimulate să investească mai mult şi vor produce mai mult.

S-a optat pentru strategia #wageledgrowth fără a dezbate prea mult din câteva motive simple, clare şi cunoscute de toată lumea. Enumăr câteva. Primul, criza a apăsat - ca de obicei - pe umerii lucrătorilor, a forţei de muncă - ponderea remunerării salariaţilor în PIB a scăzut de la 36,5% din PIB în 2008 la 32,8% în 2012. Media UE în 2008 era de 47% din PIB iar în 2012 de 47,8% din PIB conform datelor Eurostat. Al doilea, România stă de ani buni pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte salariul minim, câştigul salarial mediu, veniturile medicilor, profesorilor, cercetătorilor s.a. De aici ponderea cea mai ridicată din UE a persoanelor ocupate cu risc de sărăcie şi excluziune socială - adică români care cu toate că au un loc de muncă acesta nu le asigura ieşirea din sărăcie. De aici migraţia şi intrarea în cercul vicios al salariilor mici. Al treilea, creşterea potenţialului economiei româneşti este mai senzitivă la mărirea - cel puţin într-o primă fază - a cererii agregate, companiile care operează în România sunt destul de circumspecte în a creşte oferta agregată dacă nu au cerere cât de cât solvabilă pentru produsele lor. Al patrulea motiv ar fi acela doctrinar. Un partid de orientare de stânga este normal să urmeze această strategie de stânga post-keynesiană.

Acum ce s-a întâmplat. Gradual, strategia #wageledgrowth a fost aplicată încă din anul 2012 numai că rezultatele ei au fost mixte, măsurile reparatorii de creştere de venituri şi mărirea salariului minim fiind diluate de măsurile compensatorii pentru reducerea deficitului bugetar şi ieşirea României din Procedura de Deficit Bugetar Excesiv. Distribuirea venitului produs către muncă nu a condus la rezultatele intenţionate, ponderea remunerării salariaţilor în PIB scăzând până la 31,3% în 2013, ajungând la 32,8% în 2014 şi scăzând din nou la 32,3% din PIB în 2015.

Văzând acest proces, în 2015 s-a gândit implementarea unui pachet mai consistent de măsuri de creştere a veniturilor şi a puterii de cumpărare a populaţiei, lucru care s-a văzut şi în 2016, când ponderea remunerării salariaţilor a crescut la 34%. Constatând impactul pozitiv al strategiei #wageledgrowth asupra bunăstării, consumului, creşterii economice dar şi a investiţiilor - fără a produce dezechilibre economice care să îngrijoreze - s-a propus implementarea strategiei wageledgrowth şi în 2017, alegând în principal motorul consumului şi din cauza lipsei unor proiecte mature de investiţii la începutul anului 2017. Astfel, prin măsurile de creştere a salariului minim pe economie, creşterea salariilor medicilor, profesorilor, poliţiştilor, funcţionarilor s.a.m.d s-a ajuns în 2017 la o creştere a remunerării salariaţilor (masei salariale) cu 50 miliarde lei în 2017 faţă de 2016 iar în 2018 aceasta va creşte cu 36 miliarde lei faţă de 2017. De la 34% din PIB în 2016, remunerarea salariaţilor va ajunge la 37,1% din PIB în 2018 şi se estimează să ajungă la 40% din PIB în 2021, aproape de media europeană.

Strategia #wageledgrowth a presupus într-o primă fază o creştere mai mare a consumului faţă de creşterea investiţiilor (proces care s-a manifestat în 2017 şi se va observa şi în 2018 dar cu o amplitudine mai mică). Creşterea consumului privat (în volum) a fost de 21,6% în perioada 2012-2016 şi de 10,1% în 2017, urmând ca în 2018 aceasta să fie de 4.9% faţă de 2017.

Potenţată şi de presiunea de creştere a salariilor din cauza deficitului de forţă de muncă, strategia #wageledgrowth a condus la creşterea productivităţii muncii, fapt explicat şi prin teoria salariilor de eficienţă. Se consumă astfel a doua fază a strategiei menţionate, proces explicat prin legea Kaldor - Verdoorn care enunţă o corelaţie pozitivă între ratele de creştere economică şi rata de creştere a productivităţii muncii. În România, creşterea salariilor a condus la creşterea productivităţii muncii, datele Eurostat indicând o creştere a productivităţii orare a muncii (în termeni reali) în perioada 2012-2017 (creştere cumulată pe 6 ani faţă de 2011) de 39,2%. România a înregistrat o rată de creştere a productivităţii muncii (în termeni reali) de 2,9 ori mai mare decât a Poloniei, de 4 ori peste cea a Cehiei şi de 6,9 ori mai mare decât media UE.


Sursa

image

Sigur, încă rămâne ca problemă ajustarea inegalităţilor, chiar dacă s-a intenţionat ca implementarea Legii Salarizării Unitare să conducă în primul rând la disciplină şi echitate în sistemul de remunerare din sectorul public (aici ar trebui stabilite complementar criterii de performanţă) iar în al doilea rând la reducerea polarizării veniturilor în domeniul bugetar (fiind cunoscut că salariile mici cresc cu o viteză mai mare până în 2022, în timp ce salariile mari au un ritm de creştere marginal).

Ce va urma? Implementarea în continuare a strategiei #wageledgrowth (chiar dacă având o viteză mai mică) ar trebui însoţită de un pachet de politici orientate către creşterea investiţiilor. Gradual se va face tranziţia către #investmentledgrowth. În plus, este nevoie de un pachet de reforme structurale care să includă revenirea la negocierile colective pe piaţa muncii.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite