Şcoala fără viitor!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În emisiunea de la Digi24 difuzată duminică, Doamna Andronescu, rector 8 ani şi ministru al Educaţie în vreo 3 guverne, încă din 2000 şi chiar în 2012, a dovedit încă odată că are cea mai bună abilitate de a evita răspunsurile la fiecare întrebare cheie. O abilitate pe care rar am întâlnit-o la vreun profesor în schimb mai des la politicienii de azi.

După discuţiile politice despre domnul Oprea, partide, imunitate, unde domnia sa a răspuns foarte inteligent, s-a abordat şi tema educaţiei. Şi aici abilitatea de a evita răspunsuri precise s-a dovedit a funcţiona la maximum. De exemplu, domnul Pândaru de trei ori a întrebat clar şi direct dacă domnul Ponta a dezamăgit-o? Evident că doamna ministru nu a răspuns acestei întrebări. Dar a încercat să ne explice treaba cu plagiatul. Că nici noi nu ştiam.

Domnul Ponta nu a plagiat, doar nu a adăugat notele de subsol.

Doamna ministru a găsit explicaţia: în teza domnului Ponta nu există o listă cu referinţele bibliografice.

„Primul lucru pe care îi învăţăm pe studenţii noştri este să redacteze referinţele bibliografice. Ai scos o idee - pui la sfârşitul frazei care este referinţa, pui o cifră şi la sfârşit ai o listă cu toate referinţele bibliografice. În teza dlui Ponta nu există această menţiune în text. Există o listă cu referinţele bibliografice, plasată la sfârşitul tezei. Deci este, i-am spus şi atunci, că după părerea mea trebuia să redacteze bibliografia aşa cum sunt regulile de scriere a acestei bibliografii.” - sursa: Mediafax

Potrivit acestei explicaţii înţelegem că domnul Ponta nici măcar student nu a fost, dacă nu a învăţat în facultate cum să redacteze referinţele bibliografice.

Politica şcolii şi politicienii din şcoală

Totuşi, cea arzătoare problemă care poate reconfigura culoarea politică sau simpatiile politice ale directorilor de şcoli este organizarea concursurilor înaintea alegerilor parlamentare. Chiar dacă în şcoli sunt interzise acţiunile politice, fiecare şcoală, fiecare profesor şi părinte cunoaşte ce partid a numit un director prin inspectoratul şcolar. Faceţi un simplu experiment. Căutaţi pe google ISJ judeţul X şi căutaţi mai apoi informaţii despre conducerea inspectoratului şi veţi găsi că mare parte dintre aceştia au deja o activitate politică.

Din păcate, în multe cazuri din România şcolile primesc sau nu primesc finanţări de la primărie tocmai pe criteriul politic. Nu se poate repara ţigla acoperişului şi zugrăvi o sală de clasă pentru că directorul nu a primit niciun sprijin de la primărie de câţiva ani şi nici nu va primi. Şi atunci se doreşte ca ambii să aibă aceeaşi culoare politică. În multe şcoli mi-a fost dat să constat această regulă. În multe şcoli au fost schimbaţi directori care s-au dovedit a fi competenţi, în favoarea unor personaje care nu aveau nicio calitate managerială, profesională sau morală, ci doar simplu fapt că erau membrii de partid, simpatizanţi sau rude cu cineva din partidul la puterea oraşului. De cele mai multe ori nu erau cei mai buni din şcoală, ci cei cu mai mult tupeu, pile şi relaţii.

Ori când funcţionarea şi soarta unei şcoli este influenţată de profilul directorului, şcoala nu are viitor în Romania. Pentru că piramida şi legăturile se continuă. Pe treapta următoare, directorul va numi la catedră, în consiliile de administraţie sau va împărţi norme şi ore didactice tot după preferinţele sale.

Consiliul Profesoral să desemneze directorul pe baza unui plan managerial.

Povestea aceasta este cusută cu aţă, părtinitoare şi desigur formală. Evident ea favorizează foarte mult pe actualii directori vechi de zile. Un director care are cel puţin 8 ani în funcţia de manager al şcolii are un avantaj enorm în alcătuirea unui plan managerial. Pe de altă parte, argumentul contra acestei legi este unul ce ţine de cultura şi cutumele noastre. E uşor de înţeles că nu directorul însuşi va fi autorul planului şi totodată cunoaştem că unul este planul pe hârtie şi altul aplicabilitatea sa. În final, după cei 4 ani cine mai verifică respectarea planurilor? Deci această procedură, după părerea mea, nu ar reflecta competenţa de manager al acelui profesor. Cum spuneam, prezentarea planului managerial va fi o simplă formalitate. Doamna Andronescu îşi doreşte o astfel de lege.

Ruşinos, doamnă ministru, pentru şcolile din România este că din 2008 nu s-a mai organizat niciun concurs de directori de şcoli. Deci, practic, doamna ministru nu a explicat cum au fost menţinuţi în funcţie directorii după expirarea mandatului de 4 ani, adică din 2012.

Nu se bulversează deloc anul şcolar şi nu e nicio grabă, sau agresivitate, cum a definit domnia sa, ba mai mult, e o întârziere de 4 ani. Plus că despre concursurile de director se ştia de cel puţin 1 an. Dar doamna ministru ne explică clar acest concurs tocmai asta încearcă să facă, să schimbe pe toţi directorii care sunt în funcţie!

Personal nu cred asta şi am un alt argument contrar. Dimpotrivă: dacă directorul curent este competent şi abil, concursul ce se va organiza nu va face decât să confirme această competenţă şi directorul să arate că este cel mai bun la concurs. Deci să nu le fie frică deloc celor care sunt competenţi. Numai că doamna ministru denunţă testul pe care Ministerul doreşte să îl ofere tuturor directorilor sau pretendenţilor.

Sunt curios dacă la vreun colegiu din Marea Britanie cineva şi-a pus vreodată această problemă. Când acolo oricine, de oriunde ar putea candida la orice concurs public.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite