Bacalaureat 2027 cu o singură probă scrisă, din mai multe discipline. Experţii critică dur schimbarea: „E o prostie”
0
Elevii care încep clasa a IX-a în anul şcolar 2023-2024 ar urma să susţină examenul de maturitate într-o nouă variantă, dacă noile legi vor fi aprobate. Experţii în Educaţie consultaţi de „Adevărul“ sunt sceptici cu privire la implementarea schimbărilor.
Absolvenţii de liceu promoţia 2027 ar fi prima generaţie care ar urma să susţină Bacalaureatul pe stil nou. Astfel, liceenii ar urma să dea o singură probă scrisă compusă din toate disciplinele de studiu din trunchiul comun – respectiv Limba şi literatura română, Matematică, Ştiinţe, Istoria şi Geografia României şi a Europei şi Ştiinţe socio-umane – sau două, dacă luăm în calcul şi Limba maternă.
La aceasta se adaugă două probe orale de evaluare a competenţelor de comunicare în două limbi de circulaţie internaţională şi una de competenţe digitale. Nota minimă de promovare a examenului este 6. Potrivit proiectului, proba scrisă la alegere, în funcţie de profil şi specializare, va deveni facultativă şi nu va conta la promovarea examenului.
Posibilă probă scrisă de tip grilă
Miercuri, în urma şedinţei de Guvern, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, a declarat că este foarte posibil ca această singură probă scrisă de la Bacalaureat să fie compusă din întrebări de tip grilă, asemănător cu probele PISA sau TIMSS. „Accentul va fi pus pe Limba română şi Matematică, 40% dintre itemi vor fi din aceste două discipline”, a adăugat ministrul. În plus, a mai spus acesta, noul tip de Bacalaureat se va plia pe noile planuri-cadru care acum sunt în lucru, urmând ca, după definitivarea acestora, să se stabilească disciplinele incluse în trunchiul comun.
Reamintim că, în acest moment, un absolvent de liceu trebuie să susţină trei probe scrise, respectiv la Limba şi literatura română, la Matematică sau Istorie şi o probă la alegere, în funcţie de profil şi de specializare. Nota minimă de promovare a disciplinei este 5, iar media minimă a examenului este 6. În plus, elevii de clasa a XII-a au de susţinut acum şi trei probe orale de competenţe – La limbă română şi comunicare, o limbă străină, digitale – sau patru dacă includem şi Limba maternă.
„Cultura generală se învaţă în gimnaziu“
Profesorul Ştefan Vlaston, expert în educaţie, consideră cel puţin neinspirat noul tip de Bacalaureat cu o singură probă scrisă. „E o prostie! Liceul reprezintă o etapă de preprofesionalizare în viaţa unui tânăr. Adică, aici se creează opţiunile, se alege drumul în viaţă, unii dau la medicină, alţii dau la Politehnică. Din clasele a XI-a şi a XII-a mai ales se cam aleg carierele profesionale. Şi atunci, de ce să înveţe Matematică pentru Bacalaureat acela care dă la Filologie? Cultura generală se învaţă în gimnaziu şi cel mult în primii doi ani de liceu. Integralele şi derivatele nu intră în cultura generală. În clasele a XI-a şi a XII-a se face specializarea, că din acest motiv avem profile: umanist, matematică-informatică, ştiinţe naturii, ştiinţe sociale. Şi nici nu văd cum ai putea să te concentrezi în trei ore pe atâtea subiecte. Sari de la unul la altul sau cum?”, a comentat Ştefan Vlaston.
„Diploma de Bacalaureat poate deveni o hârtie valoroasă“
Potrivit expertului în educaţie Daniela Vişoianu, la prima vedere, un astfel de examen de maturitate cu o singură probă scrisă poate părea mai uşor. „Cel puţin pentru elevii care învaţă în Limba română. Dacă însă modelul de inspiraţie este cel al examenelor de tip SAT sau ACT – teste standardizate care sunt utilizate la admiterea în colegii, mai ales în Statele Unite, nu va fi deloc uşor să obţii un scor bun”, subliniază Vişoianu. Foarte posibil, adaugă experta, ca modelul să fie influenţat de Bacalaureatul internaţional: „Diploma de Bacalaureat poate deveni astfel o hârtie valoroasă, cu acoperire reală în competenţe stăpânite de absolvenţi”.
Aceste modele de evaluare presupun însă o transformare fundamentală a modului în care se întâmplă lucrurile în liceu, atrage atenţia Daniela Vişoianu. Este vorba despre profesori care colaborează, despre conţinuturi corelate între discipline pe momentele de predare-învăţare-evaluare. „Da, evaluarea poate fi relevantă, valoroasă, dar orice reformă depinde de profesorul din sala de clasă şi susţinerea acestuia pentru schimbări. Am ceva îndoieli că în licee se poate produce o astfel de transformare din toamna anului 2023 şi mă bazez aici pe experienţa implementării noului curriculum de la gimnaziu – introdus în 2016, cu primele formări pentru profesori începute în anul 2019. În ierarhia „importanţei” în sistem, profesorii din licee sunt pe primul loc – probabil cel mai important vector care va influenţa succesul sau insuccesul unei reforme de asemenea dimensiune”, mai spune Daniela Vişoianu.
Meditaţii pe banii statului
Noul proiect de act normativ mai prevede că, în situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut sau nu au promovat examenul naţional de Bacalaureat, ei pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul liceelor sau facultăţilor acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul naţional de Bacalaureat, potrivit aceleiaşi surse. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului se vor derula conform unei metodologii aprobate de Ministerul Educaţiei.
Proiectele noilor legi ale educaţiei vor rămâne în dezbatere publică până la 25 august şi nu până la 17 august, cum se anunţase iniţial.
Se încarcă comentariile...
