Băşcălia domnului ministru în direct!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Remus Pricopie la Adevarul LIVE FOTO Eduard Enea
Remus Pricopie la Adevarul LIVE FOTO Eduard Enea

Însă, înainte de a-mi răspunde, şi aici uimirea mea, domnul Pricopie (care mă avea deja pe lista neagră a domniei sale) şi-a început expunerea nu cu argumente şi amănunte la care eu mă aşteptam, ci cu referiri la propria mea persoană. Cei care au urmărit emisiunea mi-au scris că au fost la fel de îndignaţi de limbajul şi de atitudinea ministrului.

Ieri, la Adevărul Live, i-am adresat o singură întrebare domnului ministru Remus Pricopie (min 48 şi urm) care venise să dezbată problemele educaţiei live. Întrebarea mea simplă şi clară necesita un răspuns la fel de simplu şi punctual:

Enumeraţi-mi trei, două sau măcar o singură măsură prin care dvs veţi creşte eficienţa învăţământului în România?

Remus Pricopie premiază profesorii Adevărul

Întrebarea pretindea măsuri viitoare pe când domnul ministru ne-a povestit ce a făcut el în acest an aşa cum vom vedea imediat mai jos. Însă, înainte de a-mi răspunde, şi aici uimirea mea, domnul Pricopie (care mă avea deja pe lista neagră a domniei sale), şi-a început expunerea nu cu argumente şi amănunte la care eu mă aşteptam ci cu referiri la propria mea persoană. Cei care au urmărit emisiunea mi-au scris că au fost la fel de îndignaţi de limbajul şi atitudinea ministrului..

„Domnule Copăceanu sunt în foarte mare măsură de acord cu ceea ce dvs aţi spus. Nu sunt de acord cu ceea ce aţi scris. Da' sigur că este dreptul fiecăruia să scrie, să-şi exprime o opinie. Citesc, recunosc destul de des, inclusiv intervenţiile pe educaţie, da' mai am şi treabă la minister.”

Apoi domnia sa a recurs la băşcălii şi atitudini zeflemitoare:

„şi data viitoare ne vedem la Oxford, când vă reluaţi doctoratul? Sau cum procedăm ?”

O altă afirmaţie în vânt. Eu întrebam de educaţia preuniversitară din România, domnia sa era interesat de carierea mea profesională. Adaug şi un scurt meci iniţiat tot de Excelenţa Sa pe parcursul emisiunii live:

Remus Pricopie: Dacă îmi aduc bine aminte teza dumneavoastră de doctorat încă în pregătire la... frecvenţă sau la frecvenţă redusă?

M.C.: La frecvenţă, domnule ministru!

R.P.: La frecvenţă, dar astăzi, aici, în România, sunteţi la frecvenţă redusă!?

M.C.: Sunt în vacanţă domnule ministru!

R.P.: Păcat că nu am avut timp să dezbatem şi acest subiect. Deci, dacă nu mă înşel teza dvs de doctorat este chiar pe politici educaţionale. Greşesc?

M.C: Nu, este pe dependenţe şi alcool în sfera mea de psihologie.

R.P. : Înseamnă că greşesc, e bine!

Păi, dacă aţi greşit cum e bine? După aceste luări peste picior, pe care nici nu le bănuiam căci nu sunt deloc compatibile cu poziţia unui ministru al Educaţiei fie şi el dintr-o ţară precum România, totuşi şi-a reluat discursul şi a încercat să expună niscaiva măsuri. Redau câteva părţi din afirmaţiile ministrului Educaţiei transcrise din înregistrarea video de către jurnaliştii Adevărul:

„Nu am fost de acord cu abordarea negativă, de genul de ce trebuie să îi ajutăm pe toţi?! Eu cred că putem să-i ajutăm pe cei ce pot fi recuperaţi. Ca profesor şi ca psiholog, cred că dumneavoastră, ca şi mine, trebuie să ne uităm la ce putem recupera. Ştiţi că intervenţiile, dacă nu le faci la timp, nu sunt bune. Am discutat de pregătirea înainte de a începe şcoala. 2% dintre copii între 5 şi 6 ani nu merg la şcoală şi nu sunt capabili să socializeze. Monitorizarea pe tot parcursul procesului, cu evaluări în clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a (600.000 tineri). S-a încheiat un an destul de complicat. Am fost cel mai greu an şcolar din perspectiva gestionării. Este o comoară de date pe care o vom avea pentru a putea face o radiografie a sistemului de educaţie.

Întrebarea mea era cu totul alta şi am detaliat-o în limita timpului intervenţiei.

Mihai COPĂCEANU: Domnule ministru, dvs aţi spus că examenele sunt pentru a încuraja elevii să ne arate ceea ce ei ştiu, iar pentru a ne arăta ceea ce ştiu (fie examene naţionale, fie Bacalaureat), ei trebuie să ştie ceva. Din perspectiva performanţei, dumneavoastră aţi spus că subiectele au fost de „dificultate medie şi decente”, eu spun că au fost chiar uşoare, Din punctul meu de vedere, o şcoală serioasă implică şi examene serioase şi chiar dacă s-au modificat oarecum aceste examene şi gradul lor de dificultate, tot dvs aţi spus că „promovabilitate NU a crescut spectaculos”.  De ce? Pentru că elevii nu se pregătesc pe parcursul celor patru ani.  O încă sesiune de Bacalaureat, a treia, din perspectiva mea ca psiholog, va încuraja elevii, nu doar pe cei dintr-a XII-a, ci şi pe cei dintr-a XI-a, a X-a să zică ceva de genu „Oricum Bacalaureatul nu-i foarte greu şi pot să-l mai dau o dată”.  Va determina o scădere enormă a motivaţiei învăţării încă cu câţiva ani înainte de absolvire şi concomitent o atitudine lejeră şi iresponsabilă faţă de şcoală. Dacă pot să-l susţin de două sau de trei ori şi mai mult dacă ministerul ne va oferi meditaţii gratuit sau chiar burse pentru a promova (după cum dl ministru adauga) nu e nicio grijă, niciun stres.  

În sens contrar, un elev care are convingerea că Bacalaureatul este chiar un examen serios şi riguros, cu un grad de dificultate pe măsură, care evaluează cunoştinţele elevilor acumulate anii de studiu, va prezenta o altă conduită şi o responsabilitate a învăţării, se va pregăti permanent, mai ales că va fi înştiinţat şi de către profesori şi părinţi de seriozitatea acestui examen de final. Desigur satisfacţia muncii, a succesului examenului final, pentru cei de clasa a VIII-a însemnând primul lor examen important din viaţă le va întări încrederea în proprile lor valori şi îî va determina să continue într-o disciplină a învăţării. Tinerii au tendinţa de a face comparaţii între ei şi vor vedea cum dispare graniţa dintre cel bun şi cel slab la învăţătură, dintre cel interesat şi silitor şi cel nepăsător şi totuşi vor constata că până şi cel din urmă va lua BAC-ul . Ceea ce înseamnă o devalorizare a învăţământului potrivit vorbei românului „merge şi aşa”.

Ori aici cred că accentul trebuie pus nu pe rezultat, pe examene de final, ci pe procesul de învăţământ prin politici publice eficiente care să crească performanta de-a lungul celor patru ani şi aţi menţionat chiar absenteismul şi abandonul şcolar, unde chiar stăm prost în comparabil cu datele Uniunii Europene. Subiectele au fost de dificultate medie, decente, eu spun că au fost uşoare. Enumeraţi-mi vă rog trei măsuri prin care veţi creşte eficienţa învăţământului în România?

M-am întrebat în timp ce scriam dacă Spiru Haret, Constantin I. Angelescu, Mihai Şora sau chiar un Ştefan Bălan, toţi deodată miniştri ai Educaţiei şi academicieni, ar fi fost fericiţi de urmaşii săi de azi şi dacă şi-ar fi permis acelaşi dialog arogant şi ironic cu mine sau cu oricine altcineva?

Fără atacuri la persoană pe care le consider josnice, de un lucru îl pot asigura pe domnul ministru: de integritatea mea morală şi în raport cu propria-mi educaţie. De faptul că mi-am făcut bine temele în materie de pregătire academică în România, ori în Bologna, Londra şi Oxford. Că nu am plagiat şi nu am urmărit niciodată scopuri ilegale ori mârşave. Şi încă ceva la fel de important: că toate cele 47 de articole de pe blogurile Adevărul nu au avut ca scop nici atacul la persoană, nici vreo creştere a orgoliului dlui Mihai Copăceanu ci pur şi simplu au venit din dorinţa sinceră de a contribui şi de a schimba puţin în bine lucrurile din ţara noastră.

Dar dacă tot veni vorba de doctorate iată ce relata Cotidianul cu ceva timp în urmă, nu despre mine, ci despre dvs, domnule ministru:

Prima chestiune care te izbeşte din CV-ul noului ministru al Educaţiei este aceea legată de timpul incredibil de scurt în care şi-a obţinut doctoratul în Ştiinţe Politice, în mai puţin de un an de zile.

După ce în 1996 şi-a abandonat doctoratul în Chimie început la Universitatea Bucureşti, Pricopie începe în 1997 doctoratul în filosofie politică, de la care va fi exmatriculat în anul 2001, întrucât din cele trei examene de etapă pe care trebuia să le susţină de la înscrierea sa la doctorat susţinuse doar unul. În paralel, în anul 2000, Remus Pricopie se înscrisese la studii postuniversitare la SNSPA la Ştiinţele Comunicării, acolo unde reuşeşte să obţina şi titlul de lector universitar.

Tot la SNSPA, în 2004, Pricopie se înscrie la doctorat în Ştiinţe Politice, şi numai după câteva luni, mai exact în luna mai a anului 2005, actualul ministru îşi susţine teza de doctorat necesară obţinerii unui nou titlu universitar, pe care îl şi obţine câteva luni mai târziu, în iulie 2005, atunci când devine conferenţiar universitar la SNSPA. După încă două luni de zile, în septembrie 2005, protejatul Ecaterinei Andronescu este ales decan al Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice de la SNSPA. În februarie 2012, Remus Pricopie devine rector al SNSPA. În decembrie 2012 ministrul al Educaţiei.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite