Bilanţul sumbru al educaţiei în 2013 (I)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Abandonul şcolar şi şomajul în rândul tinerilor reprezintă dovada indubitabilă a eşecului şcolii româneşti de a face faţă noilor provocări generate de globalizare şi crizele structurale ale lumii contemporane.

Când tinerii şi părinţii lor au ajuns la concluzia că diplomele necoperite de competenţe nu mai reprezintă o garanţie pentru intrarea în piaţa muncii au reacţionat cât se poate de corect şi normal: ignoră şcoală ca sursă de pregătire pentru inserţia profesională şi socială.

Acum începem să plătim preţul greu al paradigmei Andronescu în educaţie: „noi ne facem că vă pregătim, voi vă mulţumiţi cu diplomele primite”.

Din păcate, în anul scurs de la venirea la putere a USL politica eductionala a fost condusă din umbră de aceeaşi Ecaterina Andronescu, care are un ascendent inexplicabil asupra lui Victor Ponta şi a miniştrilor educaţiei şi, în acest context, educaţia a înregistrat un recul important.

Faptul că elevii au ajuns să fugă de şcoală, în măsură mai mare decât ne prezintă statisticile oficiale, nu pare să dea frisoane conducerii USL. Deşi, economia românească a următorilor ani va fi profund grevată de această realitate.

Singură notă bună rezultă din faptul că premierul Ponta n-a cedat solicitării insistente a Ecaterinei Andronescu ca Senatul să abroge complet Legea Educaţiei Naţionale şi s-o înlocuiască cu „Codul Educaţiei”, creaţia dânsei şi a sindicatelor.

Restauraţia în educaţie. Măcelărirea Legii Educaţiei Naţionale

Acesta a fost principalul obiectiv al miniştrilor educaţiei, dacă n-au reuşit să-l convingă pe Victor Ponta să abroge complet Legea Educaţiei Naţionale. Faptul că orice articol modificat în Lege reverberează în sute de alte articole din Lege şi legislaţia secundară, nu pare să conteze în ochii uzurpatorilor.

Contează restabilirea privilegiilor şi avantajelor universitarilor, singura ţinta a Ecaterinei Andronescu.

Iată principalii paşi înapoi

- Desfiinţarea cotei de 20-30% din Curriculum aflată la dispoziţia şcolii (CDS)

- Se elimină regimul incompatibilităţii între funcţiile de rector, parlamentar, ministru;

- Se elimină obligativitatea părăsirii funcţiilor de conducere şi a titularizării la împlinirea vârstei de pensionare;

- Se elimină obligativitatea „abilitării” pentru accesul la funcţia didactică de profesor universitar şi/sau conducător de doctorate.

- Toate institutele naţionale de cercetare-dezvoltare vor fi trecute în coordonarea Ministerului Educaţiei, iar Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică a fost desfiinţată, a decis Guvernul prin ordonanţa de urgenţă care stabileşte nouă structură guvernamentală.

Scandal pe clasă pregătitoare

Deşi Ecaterina Andronescu o dorea la grădiniţă, raţiunea a învins de data aceasta şi clasa pregătitoare a rămas la învăţământul primar. După discuţii infinite, după derută în rândul părinţilor, după toate argumentele pro şi contra, unul dintre puţinele cazuri în care a învins raţiunea.

Prăpastia dintre şcoală şi piaţa muncii

Cifrele de şcolarizare aprobate de guvern păstrează erorile din anii trecuţi. 50% dintre locuri sunt alocate filierei teoretice, 10% celei vocaţionale şi 40% filierei tehnologice. Din păcate, şi aceste 40% se realizează doar în proporţie de 25-30%, pentru ca abandonul şcolar aici se regăseşte în primul rând.

Comparând cu piaţa muncii, în ofertele săptămânale ale ANOFM, găsim circa 75-80% din joburi care se adresează meseriaşilor şi muncitorilor de medie sau înaltă calificare, proveniţi din şcoli profesionale (inexistente), nu din filiere teoretice sau vocaţionale. Aceasta este ilustrarea prăpastiei dintre piaţa muncii şi formarea profesională. Piaţa muncii cere 80% muncitori şi meseriaşi, şcoala oferă ZERO. Cu efect devastator asupra competitivităţii şi atractivităţii economiei româneşti.

Şcoala profesională repusă în drepturi de Legea Educaţiei Naţionale funcţionează într-un cvasi anonimat, fără promovare agresivă din partea Ministerului Educaţiei, fără avantaje acordate agenţilor economici care contribuie la formarea forţei de muncă. Nu se anunţă cifra elevilor înscrişi, faptul că beneficiază de bursă de şcolarizare, de posibilă angajare după terminarea şcolii chiar la agenţii economici la care au făcut instruirea practică.

Bacalaureat 2013

Însoţit ca de obicei de numeroase scandaluri, cel mai răsunător fiind cel de la Liceul Bolintineanu din Bucureşti, unde a fost arestată chiar directoarea liceului şi a fost destituit Inspectorul Coordonator al sectorului 5, implicat în scandal. Şi cu intervenţia premierului Victor Ponta care a dat indicaţii procurorilor cum să procedeze.

Deşi procentul general a fost ceva mai bun, comparativ cu anul anterior, a ieşit la iveală implicarea a numeroşi inspectori, inclusiv Inspectori Şcolari judeţeni, cadre didactice, directori. O parte sunt in ancheta, sau au fost trimişi deja in judecată.

Noutatea a venit din partea SRI, al cărui director a anunţat că a fost decizia să personală de a supraveghea şi monitoriza derularea examenului de bacalaureat.

Rezultatele arată 56 licee tehnice cu ZERO promovare la Bacalaureat şi alte zeci cu cifre de promovare până în 10-15%. Adică societatea plăteşte salarii şi funcţionarea pentru sute de unităţi şcolare liceale cu randament zero sau aproape de zero. Probabil un record demn de Cartea Recordurilor.

Că examenul n-a fost 100% corect stau mărturie cifrele de promovare de la judeţul Gorj, situaţie care n-a fost elucidată post-factum de minister nici până în prezent, deşi avea dreptul legal să verifice tezele din centrele de evaluare.

Iată o parte din rezultatele acestui judeţ, probabil nesingulare la nivel de ţară.

La filiera teoretică s-a clasat pe primul loc pe ţara, cu un procent de invidiat, 93,82%. Adică aproape toţi elevii au ştiut să rezolve subiectele grele şi pretenţioase date la această filieră. Chiar şi cei de la Colegiul Naţional Motru, 94,15% şi cei de la Târgu Cărbuneşti, 91,84%. Rezultate miraculoase pentru oraşele de provincie, să recunoaştem!

La Liceul tehnologic din Bustuchin (cum, n-aţi auzit de campioni?) s-a înregistrat un procent de promovare de 85,33%, la Liceul Tehnologic Roşia de Amaradia promovarea a fost de 78,13%, puţin mai mult comparativ cu Liceul Tehnologic din Baia de Fier, 74,77%, la Liceul cu program sportiv din Tg. Jiu s-a înregistrat o promovare de 82,65%. Cine spunea că sportivii, ocupaţi fiind cu antrenamante şi concursuri, nu prea au timp să înveţe carte?

A reacţionat în vreun fel Ministerul Educaţiei? Nu, s-a făcut complice la frauda de la Gorj, că doar n-a tunat şi adunat cei mai buni elevi şi cei mai buni profesori în acest judeţ, în timp ce în Bucureşti au fost licee cu zero promovare la bacalaureat.

Cererea de acces la tezele bacalaureatului de la Gorj ne-a fost refuzată de Inspectorul General de la acest judeţ care a şi declarat public că „hoţul neprins e negustor cinstit”. În Republica România!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite