REPORTAJ Porţi deschise la şcolile profesionale. Cine se poate înscrie aici şi care sunt cele mai căutate meserii pentru absolvenţii acestora
0
Liceele tehnice şi economice din Bucureşti, cât şi şcolile profesionale îşi promovează în această săptămână oferta educaţională pentru anul şcolar următor. Avantajele acestui tip de educaţie constau în faptul că selecţia elevilor şi certificarea pregătirii profesionale sunt stabilite de agenţii economici.
Elevii din clasele a VIII-a care din toamnă doresc să înveţe o meserie în sistemul de învăţământ profesional au posibilitatea, în această săptămână, să afle şi ce li se potriveşte. Asta pentru că, până miercuri 8 aprilie, în cadrul „Săptămânii Meseriilor”, atât cele 25 de licee tehnice şi economice din Bucureşti, cât şi şcolile profesionale îşi vor promova oferta educaţională pentru anul şcolar următor, iar copiii vor putea vizita laboratoarele şi atelierele liceelor care găzduiesc clase de profesională. Organizatorii spun că avantajele acestui tip de educaţie constau în faptul că selecţia elevilor, organizarea, pregătirea şi certificarea pregătirii profesionale sunt stabilite de agenţii economici.
Cum funcţionează noua şcoală profesională
Mai exact, în anul şcolar 2015/2016, elevii vor putea opta pentru şcoala profesională de trei ani, cu începere din clasa a IX-a, care se bazează pe parteneriate de pregătire profesională cu agenţii economici. În primul an, pregătirea teoretică reprezintă aproximativ 60% din formarea oferită, în timp ce pregătirea teoretică de specialitate şi pregătirea practică 40%. În al doilea an, de învăţământ profesional, ponderea pregătirii teoretice scade până la aproximativ un sfert din totalul orelor, în timp ce accentul se pune în şi mai mare măsură pe pregătirea practică, cu o pondere de circa 75%. În anul al treilea se alocă, de asemenea, mai mult timp pregătirii practice, aproximativ 75% din totalul formării în timp ce pregătirea teoretică are o pondere de aproximativ 25%.
„Este nevoie de meserii, iar un meseriaş bun are toate şansele să câştige mai mult decât un absolvent de facultate mediocru. Şcoala profesională nu mai are nicio legătură cu ce ştim de dinainte de ’89, când ajungeau acolo numai elevii cu rezultate foarte slabe la învăţătură. Tehnologia de astăzi, gradul de automatizare cer pregătire temeinică”, a explicat Cătălin Ghinăraru, expert în piaţa muncii.
De altfel, oferta educaţională a fost stabilită exclusiv în baza solicitărilor agenţilor economici, astfel încât fiecare elev are asigurat un loc de practică pe perioada studiilor şi şanse crescute de angajare după finalizarea celor trei ani.
Mecanica, cea mai vânată meserie
Mecanica este cea mai vânată specializare a şcolii profesionale, iar oferta educaţională oferă locuri în industrii diverse. Dintre toate însă, băieţii visează cel mai mult la mecanică auto. „Tocmai am dat o gaură de opt într-o plăcuţă auto pe care am tăiat-o şi am pilit-o înainte, după tipar”, spune Alexandru, un puşti de clasa a IX-a de la clasa profesională cu specializarea mecanică auto a Colegiului UCECOM „Spiru Haret”.
La un sondaj rapid, mai toţi colegii lui Alexandru vor să îşi deschidă service-uri auto, ca să poată trăi independent, printr-o meserie bănoasă şi pe placul lor. „În primul an, la mecanică auto se face multă lăcătuşerie generală, copiii au nevoie de o bază şi o luăm cu începutul. Ca mecanic, nu se poate să nu ştii să măsori o piesă, să tai un filet. În anul II şi III vor face practică în service auto şi atunci când termină se pot angaja şi la Ţiriac Auto”, explică Tănase Neacşu, maistru instructor cu o experienţă în învăţământul profesional de 28 de ani.
În plus, calificarea dobândită, de mecanic auto, oferă flexibilitate pe piaţa muncii. Absolvenţii se pot angaja ca lăcătuş mecanic sau mecanic de întreţinere şi reparaţii. „Dacă vrei să faci o meserie şi nu ai planuri să dai la facultate este mai avantajoasă profesionala decât liceul, că nu rămâi şomer. Este un start bun pentru o viitoare meserie, iar calificarea este una superioară, de tehnician”, spune maistrul instructor. Salariile pentru mecanici auto variază între 1.800 şi 2.500 de lei în funcţie de angajator, dar şi de priceperea absolventului, iar în cazul electricienilor auto poate ajunge până la 1.000 de euro, mai apreciază Tănase Neacşu.
„Cele mai moderne service-uri sunt curate ca o farmacie”
Şi Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, fostul Grup Şcolar de Construcţii Căi Ferate, va organiza două clase de mecanică în această toamnă, cu calificare de mecanic auto şi tinichigiu vopsitor auto. „Avem o tradiţie veche în învăţământul profesional pe domeniul mecanic, am avut clase şi înainte de desfiinţarea şcolii profesionale, în 2009”, spune Nina Hanciuc, director adjunct al Colegiului Tehnic „Mircea cel Bătrân”. Ţiriac Auto, Automobile Bavaria şi Renault sunt doar câteva dintre companiile unde elevii claselor profesionale fac practică, învăţând să folosească cele mai moderne tehnologii în domeniu.
Croitoria, în top 5 opţiuni
După câţiva ani buni de pauză, Colegiul Tehnic “Gheorghe Asachi” pariază în această toamnă pe o clasă de profesională cu specializarea confecţioner îmbrăcăminte. Fabrici şi ateliere dornice să instruiască elevii în secretele croitoriei se mai găsesc, însă atât copiii cât şi părinţii, evită o astfel de specializare care, deşi solicită foarte multă creativitate, nu oferă satisfacţii imediate, spune Doina Biţoaică, directorul şcolii.
„Tendinţa normală, încurajată şi de către Inspectoratul Şcolar, ar trebui să urmeze cerinţele economiei reale. Se constată însă o reticenţă în ceea ce priveşte opţiunile elevilor pentru şcoala profesională, deşi ofertele de locuri de muncă pentru confecţioneri sau tehnicieni designeri nu lipsesc de pe piaţa forţei de muncă. Acesta este şi motivul pentru care revenim în oferta educaţională cu o clasa de învăţământ profesional”, explică Doina Biţoaică.
Cine se îndreaptă către o astfel meserie o face mai curând din pasiune, visul de a avea la un moment dat propriul atelier de creaţie fiind unul realizabil, este de părere Laura Liliana Apostol, maistru instructor de aproape 20 de ani. Pe lângă cultură generală, elevii dobândesc aici şi competenţe practice, care echivalează cursuri de calificare înaltă, un start bun pentru împlinirea acestui vis. Mai exact, elevii învaţă să conceapă singuri orice fel de ţinută vestimentară, de la tipar până la finisaje fine, mai explică maistrul instructor.
Tainele comerţului la şcoala profesională
La cererea marilor retaileri, şcolile profesionale din Bucureşti vor organiza şi două clase de comerţ pentru calificarea de comerciant vânzător. Oferta de muncă în acest domeniu este bogată, însă prea puţini dintre candidaţii pentru aceste joburi au cunoştinţe despre modul în care funcţionează un magazin. În plus, calificarea este recunoscută în întreaga Uniune Europeană, un avantaj considerabil pentru cei care se gândesc să emigreze.
„Elevii încep cu studiul mărfurilor unde învaţă cum se clasifică, care sunt categoriile de produse şi servicii, cum se alcătuieşte un sortiment, cum se face verificarea calităţii produselor. Mai studiază noţiuni elementare de contabilitate şi patrimoniu, de marketing”, explică Nina Hanciuc, director adjunct al Colegiului Mircea cel Bătrân. În cadrul şcolii mai există în prezent o clasă de comerţ cu calificarea de recepţioner distribuitor, care în toamnă va intra în anul II de studiu.
Pentru Colegiul Economic „Costin C. Kiriţescu” în schimb, clasa de comerţ din această toamnă este o premieră. „Am încheiat un parteneriat cu secţia de comerţ a Ambasadei Austriei la Bucureşti şi cu agenţi economici cu capital austriac. Ei ne vor prelua elevii în practică”, a mărturisit Nicoleta Negoian, director adjunct al Colegiului Economic „Costin C. Kiriţescu”. Elevii vor face practică în magazine precum Kika, Billa sau Deichmann şi după finalizarea studiilor vor avea o şansă să fie angajaţi de aceşti retaileri.
De la profesională la Masterchef
Bucătăria este un magnet pentru tinerii creativi, iar oportunităţile de carieră sunt nenumărate. Şcolile profesionale din Bucureşti oferă în această toamnă clase cu calificări de bucătar, ospătar, brutar-patiser şi preparator de produse din carne şi peşte. Şcoala profesională oferă tinerilor acces la joburile din hotelurile şi restaurantele de lux, unde salariile pot ajunge până la 1.000 de euro pentru un ospătar iscusit şi până la 2.000-3.000 de euro pentru un bucătar talentat, potrivit lui Constantin Negru, maistru instructor la Colegiul UCECOM “Spiru Haret”.
„Îmi place eleganţa din hotelurile de lux. Este o artă în a servi, implică mult rafinament. Am învăţat regulile bunelor maniere, sunt folositoare şi în viaţa de zi cu zi. La Marriott, unde fac practică, unele zile sunt obositoare dar dacă îţi place, nu contează. Când termin şcoala, aş vrea să reuşesc să mă angajez aici sau dacă nu, pe un vas de croazieră”, spune Eduard Gheorghe, elev la Colegiul UCECOM „Spiru Haret”, la clasa profesională pentru ospătari.
Şi Colegiul Economic „Viilor”, o şcoală cu tradiţie în pregătirea bucătarilor, va avea în această toamnă o nouă clasă care îi va pregăti pe elevi pentru calificarea de bucătar. „Aşteptăm să intre mai bine pe piaţă noul sistem al şcolii profesionale şi vom lărgi şi spectrul calificărilor”, a explicat Viorica Dorin, director adjunct al Colegiului Economic „Viilor”. Tinerii care vor studia arta bucătăriei aici, au locuri de practică rezervate la Grand Hotel Continental şi Radisson Hotel.
Şcoala profesională, o istorie între extaz şi agonie
Pepinieră de meseriaşi pentru industria supradimensionată a Epocii de Aur, şcoala profesională românească şi-a pierdut strălucirea după schimbarea regimului, când uzinele patriei au ruginit una după alta, lăsând în urmă valuri de disponibilizaţi. Astăzi, ziarele abundă din nou de anunţuri de angajare pentru sectorul industrial, dar care se ocupă cu greu, de parcă nimeni nu mai ştie meserie. Politicile dezastruoase din ultimii 25 de ani au făcut din şcoala profesională o opţiune indezirabilă pentru tineri şi au generat dezechilibre periculoase atât în sistemul de învăţământ, cât şi pe piaţa muncii.
În 1990 existau 115.000 de absolvenţi de şcoală profesională, potrivit datelor INS. În această formă de învăţământ intrau elevii cu vârste cuprinse între 16 şi 19 ani. Tinerii erau instruiţi 2-3 zile pe săptămână şi absolveau fără Bacalaureat. De-alungul anilor, această formă de învăţământ a fost modificată prin tot felul de experimente: vârsta de înscriere a scăzut la 14 ani, programa s-a aglomerat, iar orele de practică s-au împuţinat, de la 3-4 zile pe săptămână, la 1-2 zile.
Dezinteresul pentru învăţământul profesional a culminat în anul şcolar 2009/2010, când fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu nu a mai inclus locuri pentru Şcolile de Arte şi Meserii. Toţi elevii care au finalizat clasa a VIII-a au primit loc direct la liceu, iar după patru ani, rata abandonului şcolar şi rezultatele examenului de Bacalaureat erau dezastruoase.
„Desfiinţarea Şcolilor de Arte şi Meserii a condus la necontinuarea studiilor a cel putin 10% din elevii care au terminat clasa a VIII-a, în principal din cauza faptului că familiile nu pot să acopere costurile a patru ani de şcolarizare. Acest fenomen a fost vizibil în special în mediul rural, în condiţiile în care reţeaua liceelor este mult mai slab dezvoltată aici în comparaţie cu mediul urban”, se arată în Strategia pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020.
Înscrierile la şcoala profesională
Pentru învăţământul profesional pot opta atât elevii care au promovat clasa a VIII-a în anul şcolar 2014/2015, cât şi cei din seriile anterioare.
- 15-17 iunie – Înscrierea la şcoala de provenienţă. Elevii trebuie să solicite la secretariatul şcolii unde sunt înscrişi sau unde au absolvit, completarea şi eliberarea fişei de înscriere în învăţământul profesional şi să opteze pentru calificarea profesională, dar şi pentru şcoala unde doresc să se pregătească.
- 22-23 iunie – Proba de preselecţie. Unele şcoli profesionale, în funcţie de solicitările partenerilor economici, organizează şi o preselecţie pentru admiterea în clasa profesională.
- 30 iunie – Proba suplimentară de admitere. Dacă numărul copiilor înscrişi este mai mare decât cel al locurilor disponibile, şcoala poate organiza o probă suplimentară de admitere.
- 13 iulie - Afişarea listei cu elevi înmatriculaţi la unitatea de învăţământ profesional
- Ultima parte a procesului de înscriere este depunerea dosarului de înscriere cu toate actele necesare la secretariatul unităţii de învăţământ unde a fost admis elevul.
Joburi la ANOFM
La sfârştul lunii martie, erau înregistrate în baza de date a ANOFM aproape 2300 de locuri de muncă dedicate exclusiv absolvenţilor de şcoală profesională. În topul locurilor de muncă oferite prin ANOFM, se află cea de montator subansamble (183 de locuri disponibile), confectioner asamblor articole din textile (181 de locuri), operator confectioner industrial (151 de locuri), şofer autocamion maşină de mare tonaj (114 locuri), lăcătuş mecanic, sudor, operator maşini unelte cu comandă numerică şi tâmplar universal.
Se încarcă comentariile...
