Cum să reuşesc la BAC, să scap de anxietate şi de cearta părinţilor?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un copil care a luat o notă mică sau care a picat BAC-ul este un copil rănit, iar copiii răniţi au nevoie de iubire şi înţelegere nu de critică, ameninţări şi ceartă.

Înaintea unui examen greu, important şi extrem de solicitant am primit un email lung de la profesorul nostru prin care ne ruga să dormim suficient, să he hrănim corect, să ne odihnim, să ne plimbăm înainte de a intra în sala de examen, însă cel mai mult mi-au plăcut încurajările venite ca din partea unui părinte. Să ştiţi că a funcţionat. Simplu fapt că cineva empatiza cu noi a contat (şi era proful ăla dur, nu oricine). Se întâmpla în Anglia...

Mi-aş fi dorit ca în România să existe o viziune sănătoasă a şcolii în sensul sănătăţii psihice, să se înţeleagă că doar un copil fericit poate să fie performant, şcoala întreagă să aibă ca obiective nu note de excelenţă, ci copii, absolvenţi sănătoşi, încrezători şi puternici. Avem tendinţa de a echivala succesul unei şcoli prin rezultatele de la examenele finale, cifre, statistici, ignorând efortul şi stresul ce se află în spatele acestor note din partea tuturor, a profesorilor, elevilor, părinţilor şi conducerii. Mai nou am citit despre cazuri de şcoli care prezintă în mod eronat, diminuând rezultatele slabe de la examene, tocmai pentru a evita unele consecinţe legate de finanţare şi prestigiu.

Or practica ne-a demonstrat că un adult de succes (indiferent de ce înseamnă succes) nu a fost întotdeauna un copil de nota 10 la şcoală.  

La nivel individual, rezultatele şcolare sunt un barometru al sănătăţii psihologice. Când examinăm un elev care are note mici la mate, fizică, bio,etc putem să ne gândim iniţial la carenţe educaţionale, să constatăm că nu învaţă, că nu-şi face temele, ba chiar chiuleşte la greu, are 7, 8 absenţe la o disciplină. În consecinţă, conform regulamentului şi viziunii noastre, copilul trebuie să rămână corigent şi eventual datorită indisciplinei plus zecile de absenţe nemotivate să îi scădem nota la purtare. Dar asta nu-i rezolvă problemele, ci mai mult le agravează. Da, este un elev fără niciun pic de interes, impulsiv şi fără respect faţă de profesori şi colegi. Are un singur prieten bun, în cealaltă clasă. Aflăm de la el că totul s-a schimbat în viaţa prietenului său, Alex, după ce a aflat că părinţii lui vor divorţa, că se aceştia se ceartă zilnic, apoi s-au mutat şi că financiar îi este mult mai greu. A rămas cu mama şi încă doi fraţi mai mici. Când chiuleşte de la şcoală de fapt el nu stă în cafenele, pentru că nu are niciun ban de buzunar, ci merge şi descarcă zeci de lăzi cu marfă la magazinul din colt pentru 50 de lei...

Dincolo de absenţe şi slaba motivaţie se află întotdeauna o cauză. Acolo trebuie intervenit. Mi-aş fi dorit ca în şcoala românească să avem module de pregătire emoţională pentru examene, sesiuni de tehnici de învăţare eficientă, sesiuni prin care elevii să înveţe tehnici de relaxare şi mindfulness. Dar din păcate..

Cum să fac faţă stresului şi anxietăţii. Ce să fac înainte şi în timpul examenului?

1. Evită să înveţi până noaptea târziu.

2. Dormi minim 8h. Un somn bun este mai valoros decât câteva ore de recapitulare.

3. Uită-te la o comedie sau fă orice altceva plăcut şi relaxant pentru a diminua îngrijorarea.

Ce fac în timpul examenului

1. Foloseşte toaleta înainte de a intra în sală, nu uita de pixuri (aceeaşi culoare), nu-ţi lua telefonul cu tine, caută-te bine în buzunar, goleşte-le!

2. Respiră adânc înainte de a citi subiectele.

3. Citeşte cu calm întrebările şi notează (pe ciornă) cuvintele cheie (de ex la română e diferenţă clară între (descrie, argumentează, caracterizează, enumeră etc).

4. Planifică-ţi răspunsurile. Cu ce încep? Ce fac mai întâi? Cât de greu mi se pare. Să-ţi faci un plan este extrem de important (3-4 minute), deoarece te ajută să te organizezi, să răspunzi la subiecte în funcţie de timpul pe care îl ai şi să nu te stresezi cu timpul!

5. Dacă acorzi suficient timp fiecărui subiect, reduci stresul şi panica şi simţi că ai timp suficient pentru fiecare subiect.

6. Începe cu cel mai simplu (cred că toţi profii ţi-au zis asta). Vei vedea că ai făcut deja un anume punctaj, că nu e greu la BAC şi te vei simţi mai relaxat şi mai încrezător pentru ce urmează.

7. Dacă crezi să te simţi rău, fă o pauză de câteva clipe, bea apă, stai relaxat pe spate (poţi închide ochii câteva secunde), mişcă-ţi capul şi braţele.

8. Dacă simţi că ţi-e şi mai rău, spune-i supraveghetorului. El are obligaţia să te însoţească, pe hol, la baie... se poate întâmpla oricui şi te poţi întoarce să-ţi continui lucrarea.

9. Nu te uita la ceilalţi, ignoră-i. Unii te pot influenţa. Nu contează cine a ieşit primul. Rămâi până la final chiar dacă ţi se pare că nu mai ai ce să scrii. În niciun caz nu te gândi să întrebi ceva pe colegul de lângă tine.

10. Citeşte şi revizuieşte de cel puţin 3 ori. Cu cât vei citi subiectele mai mult, cu atât îţi creşte şansa să identifici unele greşeli şi mai ales să-ţi vină idei noi.

Sugestii pentru părinţi

1. Încercaţi să vă abţineţi de la critică şi ceartă, de la eterna cicăleală şi să vă transformaţi într-un părinte calm şi atent măcar pentru câteva zile (şi după examen).

2. Încercaţi să reduceţi presiunea copilului care vine din toate părinţile şi întrebaţi-l ce doreşte să facă şi ce doreşte ca dumneavoastră să faceţi.

3.  Este un examen greu pentru adolescentul dumneavoastră, dar haideţi să nu-l faceţi şi mai greu.

4. Acordaţi spaţiu şi înţelegere şi chiar îmbrăţişări.

Şi încă ceva: pe copiii care au picat cine îi iubeşte?

Un copil care a luat o notă mică, neaşteptată, nedorită sau care a picat BAC-ul este un copil rănit, iar copiii răniţi au nevoie de iubire şi înţelegere nu de critică, ameninţări şi ceartă

Şi copiii care vor la note mici merită şi au nevoie să fie îmbrăţişaţi, înţeleşi, sprijiniţi şi iubiţi Şi ei sunt copiii dumneavoastră! Notele or fi esenţiale pentru şcoală, dar nu pentru viaţă! Viaţa (parcă) nu se termină cu un examen! 

La ce folos criticile şi cearta, ameninţările şi pedepsele pentru un copil care simte deja cel mai bine amărăciunea?

Un copil de nota 4 poate avea un suflet bun şi frumos (acum trist) şi un viitor de succes, orice ar înseamna aceasta pentru el... şi ar merita acum ca părinte lui să fie lângă el.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite