Cum vor parlamentarii să se folosească de sistemul de învăţământ pentru a-i face pe tineri mai patrioţi

Introducerea principiului loialităţii faţă de valorile naţionale (deşi nu se precizează care sunt acestea) în Legea Educaţiei, cât şi a mai multor ore de istorie în unităţile de învăţământ. Aşa vor o parte dintre parlamentarii PNL să-i facă mai patrioţi pe tinerii români cu ocazia Centenarului. Pe de altă parte, sociologii spun că proiectul este doar un act de propagandă.

Legea Educaţiei Naţionale prevede că învăţământul preuniversitar şi superior trebuie să se ghideze după 23 de principii. Printre acestea se află: principiul echităţii, principiul calităţii, principiul relevanţei, principiul eficienţei şi principiul incluziunii sociale.

În proiectul de lege elaborat de mai mulţi parlamentari PNL este prevăzut, însă, un nou principiu. Concret, iniţiativa legislativă prevede că la Art 3 se introduce principiul loialităţii-concretizat în exprimarea ataşamentului faţă de valorile naţionale şi faţă de statul, cultura şi limba română.

Şi la Art 4, care face referire la scopurile pentru care elevii trebuie să deprindă anumită abilităţi sau competenţe, se introduce un nou punct: promovorea culturii şi literaurii române, cunoaştere istorie românilor, promovarea personalităţilor româneşti cu impact naţional şi internaţional“

Potrivit aceluiaşi document, guvernul urmează să sprijine învăţământul în limba română în ţările unde trăiesc comunităţi organizate legal sau recunoscute oficial. Concret, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Afacerilor Externe  (MAE) vor organiza unităţi de învăţământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice, instituţiile culturale ale României din străinătate, cât şi să co-finanţeze facultăţi cu predare în limba română. Bugetul pentru implementarea acestor măsuri va asigurat de Ministerul Educaţiei şi MAE.

Elevii vor studia în profunzime despre Unire

Iniţiativele în Educaţie cu ocazia Centenarului nu se opresc aici. Conform proiectului, Ministerul Educaţiei în colaborare cu autorităţile locale, prin inspectoratele şcolare, va introduce în planurile-cadru pentru gimnaziu şi liceu disciplina  Istoria Unificării şi Reunificării Românilor, respectiv Istoria Marii Uniri pentru perioada 2018-2020. Aceste două materii, care vor fi împărţite în module pe câte doi ani, vor fi introduse pe lângă orele de istorie existente deja.

Astfel, clasele V-VI vor studia Protoistoria României şi Primele Forme de Unificare Statală începând  cu anul şcolar următor şi până în 2020, iar clasele VII-VIII ar urma să studieze Unirea de la Mihai Viteazu până la Marea Unire de la 1918.

Clasele IX-X vor învăţa, ca opţional, Istoria Unificării Românilor între 1600-1877 doar pe durata următorului an şcolar. În acelaşi regim, clasele XI-XII vor studia Istoria Unificării Românilor între 1878-1919.

Pe durata anului 2019-2020, elevii din primii doi ani de liceu vor învăţa Noţiuni introductive despre Parlamentarismul Românesc. În aceeaşi perioadă liceenii din anii terminali vor studia Noţiuni Esenţiale privind Organizarea şi Funcţionarea Parlamentului României.

Elevii studiază Istoria României în clasa a IV-a, a VIII-a şi a XII-a.

Ministerul Educaţiei, în urma consultării Consiliului Naţional al Rectorilor, va introduce pentru studenţii la licenţă din primul an, ca disciplină facultativă, cursul de Istoria Marii Uniri din 1918, se mai arată în iniţiativa legislativă.

Este un proiect propagandistic.

„ Este un proiect propagandistic. Cred că rolul acestuia este de arăta că nişte deputaţi sau senatori se preocupă de problemele naţiunii. Presupunând că iniţiativa va trece, nu cred că o oră în plus de istorie îi va face pe tineri mai patrioţi sau că vor deveni mai loiali patriei...Legea Educaţiei are deja multe probleme, suferind peste o sută de modificări în ultimii ani. Una dintre marile ei probleme, şi ale sistemului de învăţământ în general, este instabilitatea. Dacă de fiecare dată, în funcţie de o anumită conjunctură, mai inventăm o disciplină pentru elevi, nu ajungem nicăieri“, a afirmat sociologul Mircea Kivu.