Examenele de limbă străină - între performanţă şi factor de stres

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Indiferent de vârsta, domeniul de activitate, experienţa de viaţă şi obiectivele pe care le avem, un test de limbă străină poate fi un motiv de nelinişte şi poate chiar să influenţe rezultatele finale.

Emoţiile pot să fie constructive atunci când reuşim să le controlăm şi să ne concentrăm pe subiecte. Dar există şi situaţii în care emoţiile din timpul unui examen ne pot copleşi, ducând într-un final la scăderea nivelului de performanţă. Din experienţa proprie, nici testele de limbă străină nu sunt ocolite de momente stresante, candidaţilor cerându-li-se ca într-un timp relativ scurt să demonstreze competenţe diferite, de scris, vorbit, citit, ascultat şi să transmită cât mai bine şi inteligibil informaţia.

Recent, alături de cunoscutele examene de limbă engleză Cambridge şi IELTS, în peisajul românesc a pătruns un test unic, răspândit pe plan internaţional şi recunoscut în mai multe ţări, care se adresează exclusiv profesioniştilor din domeniul medical şi personalului din asistenţă medicală. Este vorba despre testul OET, despre care am mai scris, la începutul acestei luni.

În România, European Examinations Centre are exclusivitate pentru susţinerea testului OET care se dă în fiecare lună, la aceeaşi dată, în mai multe centre de testare din lume. Deoarece organizatorii acestor examinări îşi doresc să îmbunătăţească permanent procesul de desfăşurare al testării şi să răspundă nevoilor candidaţilor făcând testele cât mai accesibile, se confruntă uneori cu situaţii care reflectă şi nivelul de stres şi emotivitatea participanţilor.

Testele de limba engleză se adresează mai multor categorii de vârstă. De la mic la mare, cu toţii putem să fim încercaţi de emoţii. Am cerut şi părerea unui specialist în psihologie, pentru câteva sfaturi utile în gestionarea emoţiilor.

„Frica existenţială legată de întrebările de ordinul «ce vom face în viitor?», «ce caut eu aici?» poate să apară într-un anumit moment al vieţii noastre, inclusiv în timpul unui examen, fără să găsim ulterior un răspuns“, este de părere Trisi Cristea, psiholog, trainer şi life coach.  Din această perspectivă, nu orice tip de anxietate este nepotrivită şi nici nu trebuie să încercăm să o eliminăm, acesta fiind un efort care ar putea să creeze o frustrare suplimentară, afirmă psihologul. „Anxietatea pozitivă pregăteşte corpul pentru acţiunile ce vor urma să se petreacă. Am putea spune chiar că datorită ei noi reacţionăm. Anxietatea negativă este atunci când totul se transformă în frustrare, problemă care apare din cauza lipsei de control al emoţiilor şi care poate să influenţeze capacitatea de a memora, de a stoca informaţia, precum şi recuperarea acesteia. Se pot produce blocaje. Anxietatea apare pe fondul problemelor personale, externe, academice, din cauza dezorganizării, a presiunilor şi aşteptărilor din partea celorlalţi. Odată ce devii mai atent la ceea ce se întâmpla în interiorul tău, poţi să profiţi de emoţiile pozitive şi să le îndepărtezi pe cele negative“, explică Trisi Cristea.

Ştiind că testele de limbă străină reprezintă un pas important pentru educaţia şi cariera lor, candidaţii sunt presaţi de nevoia de a-şi demonstra abilităţile lingvistice, din toate punctele de vedere, şi încearcă să le coreleze cu un nivel înalt de atenţie şi promptitudine. În tot acest proces, gradul de dificultate al subiectelor şi cerinţelor joacă un rol important, însă nu este singurul factor care poate să determine o stare de anxietate şi de nesiguranţă în rândul participanţilor.

„În cazul unui copil, mediul în care acesta trăieşte este important. Părinţii joacă rolul determinant în modul în care copilul învaţă să îşi controleze emoţiile. Felul în care părintele gestionează emoţiile şi frustrările zilnice este un exemplu pentru copil. Greşelile pe care părinţii şi chiar profesorii le fac şi care pot să influenţeze negativ rezultatele obţinute de copii sunt: prezicerile negative, etichetarea, verificările prea dese, comparaţia cu alţi copii, impunerea propriului stil de învăţare şi de abordare“ mai precizează specialistul.

Din experienţa pe care am avut-o cu participanţii la testul OET de până acum am putut să observ că în anumite momente decisive care au ca scop atingerea unui obiectiv major – precum un loc de muncă mai bun, mai bine plătit, într-un cadru internaţional, candidaţii încearcă să dea tot ce au mai bun. Fiind vorba despre candidaţi adulţi care provin doar din sectorul medical, dacă ar fi să fac o paralelă, îmi doresc să îi încurajez să participe în procesul de testare OET, chiar şi dacă se întâmplă să nu reuşească la prima încercare, din diferite motive, inclusiv pentru a experimenta încărcătura emoţională şi provocările din timpul testării. Aceşti profesionişti ştiu că şi pacienţii lor au emoţii.
Un astfel de examen îi poate ajuta să se înţeleagă mai bine, să se autocunoască într-un context nou, să răspundă viitoarelor provocări dar şi să înţeleagă nevoile şi stările viitorilor pacienţi. Nu în ultimul rând, un astfel de test îi ajută pe profesioniştii din domeniul medical să obţină o certificare clară şi valoroasă a competenţelor de limba engleză, pentru a putea comunica eficient cu pacienţii din orice zonă a globului.

Ce putem face pentru a ne ţine în frâu emoţiile?

„Am putea încerca să ne deconectăm de la studiu în sine şi să ne concentrăm pe motivaţie, căutarea unor puncte de sprijin pentru siguranţa şi stima de sine, să găsim timp pentru relaxare în perioada de studiu, sa fim preocupaţi de somn şi alimentaţie şi să ne adaptăm stilului propriu de învăţare: lectură, subliniere, rezumat, citire rapidă etc. Emoţiile pot fi productive şi benefice numai atunci când învăţăm să le conştientizăm, să le înţelegem şi să le gestionăm“ este sfatul psihologului Trisi Cristea.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite