Greşeli gramaticale amuzante: „Vând castroni pe placul oricărei gospodine cu fund rotund, pentru batere eficientă“

Românii fac greşeli gramaticale amuzante atunci când nu ştiu să pună corect virgula în propoziţii, când nu sunt atenţi la ordinea cuvintelor sau când încearcă să adapteze expresii din limbi străine.

Printre cele mai amuzante greşeli de limbă scrisă sunt greşelile de punctuaţie. Spre exemplu, sensul propoziţiei "Hai să mâncăm, copii" se schimbă cu totul dacă uiţi să pui virgula – "Hai să mâncăm copii". Profesoara de Limba Română Ecaterina Stanca spune că românii fac greşeli atunci când nu sunt atenţi la ordinea în care pun cuvintele, ceea ce poate asocieri foarte amuzante, deseori găsite în anunţuri. "Mai demult, am văzut reclame prin oraş cu următoarele mesaje: «Confecţionăm haine din pielea clientului» sau «vindem scaune pentru copii cu trei picioare»", a exemplificat Stanca.

Greşeli gramaticale amuzante, abundente pe site-urile de anunţuri

Alte exemple de anunţuri în care românii au făcut greşeli amuzante de limba română:

• "castroni pe placul oricărei gospodine cu fund rotund, pentru batere eficientă"
• "de vânzare birou de epocă pentru doamnă cu picioare subţiri şi sertare lungi"
• "căutăm un om care să aibă grijă de un loc de vaci, care nu fumează şi nu bea"
• "fustele se ridică zilnic între orele 10-18"
• "croim rochii pentru dame de lux"
• "avem ciorapi de femei lungi"
• "vând câine, mănâncă orice şi îi plac foarte mult copiii"

Greşeli gramaticale amuzante preluate din alte limbi

În cartea "101 greşeli de lexic şi de semantică" a lingviştilor Alexandru Nicolae şi Adina Dragomirescu de la Institutul de Linvistică "Iorgu Iordac – Al. Rosetti" al Academiei Române, experţii spun că fenomene amuzante de limbă apar la încrucişarea unităţilor frazeologice. "Cel mai adesea, hibridarea de acest fel se produce între două locuţiuni înrudite semantic sau între un cuvânt şi o expresie echivalente semantic. Cauzele variaţiei frazeologice sunt dintre cele mai diverse şi ţin atât de lingvistic cât şi de extralingvistic: organizarea vocabularului în ansamblu, contaminaţia, etimologia populară şi analogia, interpretarea realităţii înconjurătoare de către vorbitori, dar şi potenţialul ludic al unor unităţi. Influenţa limbilor străine este, de asemenea, un factor important generator al variaţiei frazeologice", spun lingviştii.

Exemple:

• a tăcea mâlc – a tăcea melc
• curriculum vitelor
• penibil de pedeapsă
• doctor hormonis pausa, doctor hororis causa, doctor hoinaris causa

"Substituţia cu sinonime sau parasinonime (cuvinte care nu sunt în mod obişnuit sinonime, dar care contractează contextual o relaţie de acest fel) a unui component al unităţii lexicale dă naştere, de asemenea, la formulări amuzante: a face vilă bună cu cineva, amenda e ruptă din rai. Un efect similar se obţine şi prin substituţia cu antonime; a-şi declina incompetenţa, în loc de a-şi declina competenţa. Tot în zona creativităţii ludice intră şi crearea sau completarea unor serii frazeologice: după a vedea lumina tiparului s-au format, în limba actuală, expresii de felul a vedea lumina internetului sau a vedea lumina e-mail-urilor", au mai exemplificat lingviştii.