Presa, prin ochii elevilor: ce aşteptări au adolescenţii de la ziare şi reviste

Ne începem ziua, adeseori, citind sau ascultând ce se petrece în ţară şi aflând ce se întâmplă în lume. Fie că suntem tradiţionalişti şi preferăm să lecturăm un ziar fizic, fie că aflăm subiectele zilei din publicaţiile online, că ascultăm radio în drum spre serviciu sau că privim ştirile la televizor, zi de zi, intrăm în contact cu presa. Dar cum este ea privită de adolescenţii care tocmai au depăşit graniţa copilăriei?

Aveam 13 ani când îmi încolţea ideea că îmi doresc să lucrez în presă şi de atunci dădeam primele semne că îmi place domeniul. Începusem cu fişe de fotbal, pe care le făceam minuţios în timpul fiecărui meci la care mă uitam cu sfinţenie şi continuasem cu a devora orice carte despre sport care-mi pica în mână. Şase ani mai târziu, treceam pragul primei redacţii sportive. Tocmai intrasem la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi voiam să simt pulsul redacţiilor. Mi-a plăcut. Am întâlnit o mână de oameni foarte binevoitori, care m-au ajutat să fac primii paşi. Doi ani mai târziu, în timpul facultăţii, eram selectată pentru un proiect al unui site care urma să se lanseze, am cunoşteam oameni care arătau încredere în forţele mele şi aveam să urmez un ABC cum puţini poate au norocul să o facă. 

Dragostea pentru presă a durat trei ani, pe care i-am trăit aşa cum trăieşte orice tânăr la 21-24 de ani: intens. După, contextul m-a împins spre PR şi de atunci şi până azi nu am regretat o clipă.

O întâmplare fericită m-a adus înapoi la Şcoala Generală Nr. 149, acolo unde am învăţat cei patru ani dinaintea liceului şi pe băncile căreia am fost încurajată să urmez o specializare despre ce-mi plăcea cel mai mult să fac: să scriu. Astfel, la iniţiativa doamnei profesor Carmen Florea*, am fost invitată, în cadrul proiectului său „Moştenirea lui Eminescu”, să discut cu clasa a VII-a A, un colectiv e 27 de elevi de 13 ani - fix vârsta pe care o aveam când mi-am dat seama ce-mi doresc să lucrez.

Am vorbit despre cum văd ei ziarele din România, am parcurs împreună ce înseamnă mass-media şi am avut bucuria să descopăr câţiva adolescenţi entuziasmaţi la gândul de a lucra în presă. Am discutat, am învăţat împreună ce înseamnă o ştire, am exersat scriind câteva. Am petrecut două ore cu un colectiv tânăr, la care am surprins perioada considerată de unii cea mai pură şi mai inocentă: aceea în care prind contur visurile de a realiza lucruri în viaţă. Fără frici, fără oprelişti, fără descurajări.

Că mi-a plăcut e puţin zis. Că s-au arătat interesaţi vorbeşte de la sine faptul că nu ne-am putut încadra într-o oră, cât era programată discuţia şi am mai petrecut încă pe atât timp împreună.

I-am provocat să-mi spună părerea lor şi m-am bucurat de sinceritatea incontestabilă datorată vârstei. Aşadar, fără comentarii suplimentare din partea mea, cum se vede presa din România prin ochii cuiva de 13 ani?

De ce citiţi ziare şi reviste?

• „Citesc pentru că aflu lucruri noi şi mi se pare interesant.” (Alexandru Cerchez)
• „Deoarece mă pasionează noutăţile scrise în reviste.” (Mario Ispas)
• „Ziarele şi revistele au întotdeauna cele mai interesante noutăţi.” (Cristina Nedelcu)
• „Eu citesc ziarele şi revistele pentru a mă informa în legătură cu noutăţile apărute.” (Andreea Daria Luca)
• „Citesc ziare şi reviste întrucât putem afla informaţii interesante despre diferite alte vieţi.” (Mara-Silvia Vasile)
• „Eu citesc numai reviste de modă şi scandal, deoarece îmi place moda, iar scandalul mă amuză.” (Diana Brănescu)
• „Din punctul meu de vedere, citesc ziare pentru a fi în pas cu informaţiile şi ştirile actuale, iar revistele le citesc pentru a avea o memorie dezvoltată şi pentru a citi cursiv.” (Valentin Paraschiv)
• „Eu citesc ziare şi reviste pentru că îmi place să ştiu ce se întâmplă în jurul nostru.” (Alexandra Ilie)
• „Citesc ziare şi reviste deoarece sunt entuziasmat să aflu informaţii noi, de care nu am aflat până în ziua aceea.” (Robert Băban)
• „Eu citesc ziare şi reviste pentru a afla despre viaţa celebrităţilor şi pentru a mă inspira.” (Alexandra Mocanu)
• „Pentru a afla mai multe informaţii despre tot ce ne înconjoară.” (Dani Petre)
• „Citesc reviste pentru a auzi noi glume şi pentru a mă amuza, iar ziarele le citesc pentru a afla noutăţi din sport.” (Andrei Coman)
• „Noi citim reviste şi ziare deoarece ne putem informa despre noutăţile din ţara noastră, despre anumite domenii şi despre viitorul nostru.” (Claudia Radu, Adina Mihăilă şi Bianca Laură)
• „Eu citesc ziare şi reviste pentru a mă documenta şi pentru a afla lucruri noi.” (Bianca Grigore)

Care credeţi că e importanţa presei în România?

• „Presa în România, ca în orice ţară, ne informează cu anumite lucruri pe care noi nu le ştim. Ea ne ajută să aflăm ce este nou.” (Alexandru Cerchez)
• „Presa ţine la curent ţara, ceea ce e important.” (Cristina Nedelcu)
• „Fiecare ţară are presă. În România, presa are o importanţă foarte mare pentru informarea românilor din ţară, cât şi a celor din străinătate.” (Andreea Daria Luca)
• „Pentru  a afla lucruri noi, pentru a fi informaţi despre lucruri noi care se întâmplă în societate.” (Mara-Silvia Vasile)
• „Eu cred că presa are o importanţă mare, deoarece are un rol informativ şi mă binedispune.” (Diana Brănescu)
• „În opinia mea, presa este foarte importantă pentru a putea fi la curent cu toate noutăţile din viaţa cotidiană. Cred că lucrurile noi se află din presă.” (Valentin Paraschiv)
• „Importanţa presei în România, după părerea mea, este de a informa poporul.” (Bianca Grigore)
• „Eu cred că presa în România este importantă, deoarece putem să aflăm diferite lucruri despre anumite persoane sau locuri din ţara noastră.” (Alexandra Ilie)
• „Importanţa presei în România este aceea de a ne informa anumite lucruri despre anumite branduri sau anumite persoane din alte ţări.” (Robert Băban)
• „Presa este importantă în România deoarece transmite oamenilor informaţii vitale şi informative.” (Alexandra Mocanu)
• ”Presa este importantă pentru populaţia României datorită informaţiilor pe care ni le oferă despre sport şi modă, dar cel mai important despre oamenii care ne conduc ţara.” (Roberto Sofrone)
• „Orice ţară are nevoie de propria presă, pentru a fi la curent cu ce se întâmplă.” (Darius Bârscan)
• „Importanţa presei din România este de a afla lucruri noi, curiozităţi, evenimente şi informaţii despre mai multe domenii.” (Diana Andrei, Lavinia Petre, Ioan Pavel)

*Proiectul literar în cadrul căruia am fost invitată să povestesc este intitulat Moştenirea lui Eminescu şi este semnat de doamna profesor Carmen Florea, cea care mi-a insuflat pasiunea pentru limba română şi respectul pentru a o vorbi şi scrie corect. Iniţiativa acesteia se bucură de sprijinul doamnelor directoare Luciana Denisa Trăistaru şi Ionica Vasile, scopul principal fiind redescoperirea lui Eminescu, dar şi cunoaşterea moştenitorilor săi - copii şi profesori talentaţi, devotaţi.

În acest moment, se desfăşoară la nivelul Şcolii Generale nr. 149, iar intenţia este de a avea o cuprindere naţională şi internaţională, odată cu toamna anului 2017. În acest sens au fost cooptaţi colegi reprezentanţi ai unor şcoli din sector (Şcoala Nr. 81, Şcoala Nr. 92 şi Şcoala „Leonardo da Vinci”), din ţară (Chitila şi Tg. Mureş) şi din Bulgaria (prof. Ivan Iliev, Şcoala Uwekind, Sofia), care vor participa la lecţii interactive, concursuri pentru elevi şi sesiuni de referate ştiinţifice.

O altă componentă a proiectului urmăreşte interacţiunea copiilor din Şcoala Generală Nr. 149 cu scriitori (Petre Crăciun), cadre universitare (Sonia Cristina Stan), reprezentanţi ai unor edituri (Editura Academiei Române), foşti elevi cu care şcoala se mândreşte ori personalităţi pasionate de opera eminesciană (părintele Marian Sava).