Proiectul „România Educată“, punct de pornire, dar fără garanţia continuării drumului început

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Astă seară a avut loc la Cotroceni lansarea proiectului „România Educată“, Viziune şi strategie 2018-2030. Foarte bună organizarea, cu o audienţă selectă din toată ţara. Întrebarea este: ce impact va avea asupra evoluţiei ulterioare a educaţiei? Voi analiza Proiectul „România Educată“ într-o serie de articole. Astă seară doar cadrul general în care apare acest proiect şi ce şanse are să impulsioneze schimbarea în bine a educaţiei.

Traseul unui demers similar, „România educaţiei - România cercetării“, realizat de Comisia Mircea Miclea

În 2007 am avut un Raport al Comisiei Prezidenţiale condusă de Mircea Miclea, formată de asemenea din experţi independenţi, la fel cu actuala echipă prezidenţială. Pentru finalizarea unui astfel de demers sunt obligatorii următorii paşi:

  • Un document de viziune şi strategie
  • Legislaţie primară (Legea Educaţiei Naţionale)
  • Legislaţie secundară: HG-uri, Ordine de ministru, metodologii, regulamente, etc.
  • Asimilarea de către specialişti, profesori, părinţi, elevi a spiritului şi literei noului drum din educaţie, lămurirea tuturor aspectelor ce ţin de noutatea demersului.
  • Evaluarea etapelor parcurse, feedback, retuşarea unor segmente care necesită modificări.

Cel puţin aceste 5 etape sunt necesare pentru reuşita unui proces de transformare a sistemelor de educaţie şi formare profesională.

În cazul proiectului Miclea, s-a mers până la etapa a treia, în perioada 2007-2012. În 2011 ministrul Funeriu a elaborat Legea Educaţiei Naţionale, promovata prin asumarea răspunderii. Nici ea perfectă (nu rezolvă problema arhitecturii curriculare, salarizarea diferenţiată a profesorilor, evaluarea progresului şcolar al elevilor, şi altele), dar oricum un pas înainte. În 2012 regimul PSD condus de Ponta-Andronescu, a schimonosit Legea Educaţiei Naţionale prin cel puţin 100 de OUG-uri, care i-au denaturat complet sensul, viziunea şi principiile care au stat la baza elaborării sale.

Ce şanse sunt ca acum lucrurile să se petreacă altfel?

Foarte mici. Dezbinarea paranoică care separă clasa politică, prăpastia între concepţii şi filosofie managerială, între principii şi valori, nu ne lasă prea mari speranţe că de data aceasta va fi altfel. Dna Andronescu spune că va da trei legi ale educaţiei, până în martie 2019, şi care vor fi adoptate de parlament în iunie 2019. Fără dezbateri publice amănunţite, după principiul care a funcţionat la Legea salarizării şi Legea pensiilor: lasă că ştim noi mai bine ce trebuie României, voi ascultaţi şi executaţi legile pe care le dăm noi. Culmea este că Liviu Dragnea a sesizat foarte bine această realitate, când la Congresul PSD din martie 2018 a declarat:

„România are nevoie disperată să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educaţiei a eşuat.“

„România şi-a ratat proiectul de educaţie în primul rând pentru că l-a fragmentat politic. N-am ştiut să ducem la capăt un proiect solid şi unitar, inspirat din exemplul statelor care au reuşit. Am preferat să blocăm, să schimbăm, să întoarcem şi să experimentăm de fiecare dată când s-a schimbat guvernarea. Asumându-ne asta, trebuie să înţelegem că educaţia are nevoie de bani şi că banii investiţi în educaţie reprezintă cea mai bună afacere a unui stat civilizat.“

Drept urmare, Educaţia a intrat din nou pe mâinile dnei Andronescu, care este principala vinovată pentru „reforma educaţiei care a eşuat”. Aceeaşi dnă Andronescu a criticat cu vehemenţă reforma Miclea-Funeriu, şi a pregătit propriul Cod al Educaţiei care să înlocuiască legea Funeriu. Din fericire n-a avut ocazia să-şi ducă la sfârşit planul, dar va reuşi, probabil, acum.

Valabilitatea unui proiect în educaţie se vede în 12-15 ani. Schimbarea drumului pe care merge educaţia în fiecare an, sau la 2-3 ani e o aberaţie, pe care o plăteşte societatea în întregul ei.

Din păcate, nu dau mari şanse de continuare a noului proiect „România Educată”. Cel puţin nu atât timp cât dezbinarea totală stăpâneşte clasa politică, care are în vizor obiective meschine şi nu interesele generale ale societăţii.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite