România, 2013: şeful statului şi Educaţia. O întrebare, un răspuns (transcript)

În intervenţia de azi de la Adevărul Live, şeful statului a răspuns şi la o întrebare privind starea curentă a sistemului public al Educaţiei. În context, a calificat "educaţia precară" drept a doua vulnerabilitate strategică a României, după "scăderea natalităţii" şi înaintea "stării de sănătate a populaţiei". Iniţial, a negat că "dezastrul din Educaţie" poate fi subiect pe agenda C.S.A.T.

CONTEXT. Din 2004, dumneavoastră sunteţi Preşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În 1999, eu am absolvit Universitatea Harvard şi, din 2000, predau într-un program de vară la Harvard Kennedy School. În baza rezultatelor la examenele naţionale de bacalaureat din ultimii trei ani, şi, în special, a ceea ce am numit 'sindromul Bolintineanu' (am în vedere cazul de corupţie de la liceul omonim, probat cu implicarea S.R.I.), precum şi a tuturor evaluărilor internaţionale ale sistemului educaţional din ultimii zece ani, dacă eu aş fi Preşedintele României, aş pune urgent pe ordinea de zi a C.S.A.T. analiza stării curente a Educaţiei în România, încadrând-o ca subminare directă a puterii statului român, în sensul art. 162 c.p. (Titlul I, Infracţiuni contra siguranţei statului: "Subminarea puterii de stat: acţiunea [armată] de natură să slăbească puterea de stat").

ÎNTREBARE. Cum veţi folosi pârghiile de putere pe care le aveţi la dispoziţie până la încheierea mandatului dumneavoastră pentru schimbarea paradigmei comuniste a Educaţiei în România?"

T.B. Ăăăă... Vă mărturisesc că m-aţi pus în dificultate... Ăăăă... În momentul în care aduci o problemă în C.S.A.T. înseamnă că lucrurile sunt grave, iar eu nu cred că suntem în acest stadiu, din punctul de vedere al Educaţiei. O să vă spun şi de ce – chiar cred că abordarea publică este greşită în momentul de faţă.

Este adevărat că vedem... mmm... Mi-aţi dat exemplul de la "Bolintinneanu"... Eu nu îl consider generalizat... A fost, vor mai fi, şi structurile de securitate ale statului se vor implica atât cât este necesar. Să nu credeţi cumva că S.R.I. a luat un mandat de siguranţă naţională pentru incidentele de la "Bolintineanu" - nu!... A fost o solicitare a unor procurori pentru ca S.R.I. să sprijine confirmarea unor cazuri de corupţie despre care procurorii au avut informaţii. Deci, atenţie: la "Bolintineanu", că discutăm acest caz precis, nu a fost niciodată o problemă de securitate naţională care să justifice un mandat luat de S.R.I. pe securitate naţională! S.R.I.-ului i s-a cerut doar să facă ce ştie mai bine, să ajute la confirmarea unor bănuieli pe care procurorii le aveau. Şi S.R.I. a furnizat acele probe, cu mijloacele tehnice de care dispune.

Învăţământul românesc este într-o situaţie extrem de proastă, prin această măsură pe care noi am dat-o învăţământului românesc: numărul de absolvenţi care iau bacalaureatul, sau nu. Dacă intri în această cifră, o să ai surprize. Pentru că nimeni n-o desparte – ea trebuie despărţită. Sunt liceele teoretice, liceele de informatică, liceele de matematică-fizică, liceele umaniste, liceele de fizică-chimie – aici gradul de promovabilitate este foarte mare. Marea dramă începe când şi şcolile tehnologice de arte şi meserii dau şi ele bacalaureatul. Iar aici sunt copiii care niciodată nu şi-au propus să facă un liceu teoretic. Sunt copii care şi-au propus să înveţe o meserie în urma reformei Marga din '98. Atunci au fost desfiinţate şcolile profesionale şi s-au înfiinţat aceste licee de arte şi meserii, licee tehnologice, în care de fapt sunt copiii care, tradiţional, mergeau la liceele profesionale. Dacă vreodată se vor căuta stenogramele din şedinţele de Guvern din '98, eu m-am opus trei şedinţe la rând desfiinţării liceelor profesionale. De ce? Pentru că aveam la Ministerul Transporturilor liceele de căi ferate, liceele auto, liceele de aviaţie şi liceele navale. Şi astea scoteau – spre exemplu, cele de căi ferate scoteau oameni pregatiţi pentru căile ferate. Începeau de la lăcătuş, dar ştiau locomotiva, ştiau vagonul, ştiau gara, ştiau triajul... Încă de când terminau acest liceu profesional, care, dacă vă aduceţi aminte, ţinea cu un an mai mult – erau treisprezece ani, dar ieşea copilul cu o meserie. Acum ies nimic, fără nicio calificare şi în câmpul muncii se duc fără să ştie nimic. Teoria domnului Marga era atunci – mi-aş dori să se găsească stenogramele: n-au ce preda inginerii!... Inginerii să stea să facă inginerie, cei care trebuie să predea sunt profesorii!... E-adevărat, s-au creat câteva zeci de mii de locuri de muncă pentru dascăli. Dar utitaţi-vă câţi suplinitori avem: douăzeci la sută, treizeci la sută din corpul profesoral este alcătuit din suplinitori!... Uitaţi-vă ce dezastru la definitivat, la note! Iar acei dascăli cu 3, cu 4 se duc şi predau ca suplinitori!... Ar fi fost mult mai bine dacă predau ingineri şi copiii învăţau o meserie.

Deci, acest dezastru trebuie privit în context. Pentru că nu se naşte pe loc gol performanţa la olipiade. Înseamnă că liceele teoretice sunt bune – e-adevărat, şi cu câţiva profesori de excepţie care pregătesc loturile de olimpici. Dar marele procentaj de copii care nu-şi iau bacalaureatul este generat de aceste şcoli de arte şi meserii, sau licee tehnologice cum se numesc, şi care au copii care în mod natural s-ar fi dus către şcolile profesionale. Acum s-au reînfiinţat odată cu Legea Funeriu, sper ca în câţiva ani să recuperăm acest handicap nu numai pentru etichetarea învăţământului românesc, dar şi pentru piaţa forţei de muncă din România. Una este ca un copil cu liceu profesional să termine liceul şi în diploma lui să aibă o meserie – strungar, frezor, lăcătuş pentru calea ferată... - şi alta este să nu-i scrie nimic.

M.S. Vă mulţumesc pentru răspuns!...

T.B. Cu plăcere!

M.S. ...Şi, dacă doriţi, vă stau la dispoziţie în continuare pentru dezvoltarea conversaţiei despre transformarea de sistem a Educaţiei în România. Vă mulţumesc!

Ioana Lupea. Vă mulţumim şi noi.

T.B. Numai puţin!... Aş vrea să mulţumesc şi eu domnului profesor, cu scuzele de rigoare că am abordat un subiect de pe o anume poziţie... Sunt convins că un profesor de talia domniei-sale are multe altele de adăugat, şi-şi poate permite chiar să facă ţăndări argumentaţia mea. Dar... eu asta ştiu!...

P.S. Răspunzând întrebării lui Marius Văcărelu, şeful statului a enunţat primele trei vulnerabilităţi strategice ale României: scăderea natalităţii – cea mai mare vulnerabilitate; educaţia şi cercetarea aplicată– ca factori de competitivitate naţională; starea de sănătate generală a populaţiei. Bref: natalitate negativă, educaţie precară şi sănătate precară la nivel naţional. E de C.S.A.T. sau nu e de C.S.A.T.?!...