Teach for Romania redefineşte rolul profesorului în şcoală ca formator de oameni. Dascăl: „Principala nevoie a copiilor este să aibă în faţă un model“

Care este, de fapt, rolul unui profesor în şcoală, este întrebarea la care încearcă să răspundă un grup de experţi care vor să schimbe faţa profesoratului românesc. Echipa de experţi de la Teach for Romania vrea să-i înveţe pe profesori cum să fie educatori adevăraţi, modele şi formatori de oameni.

Teach for Romania este o organizaţie nonguvernamentală care şi-a început activitatea în România în 2013, fiind, de fapt, un model de schimbare preluat din Occident şi care este folosit în sistemele de educaţie din 35 de ţări. Ideea din spatele proiectului este să-i înveţe pe profesori să se implice mai mult în activitatea de predare, să le pese mai mult de copiii din faţa lor şi să-i ajute ca oameni, să fie motivaţi să facă schimbare.

După primul an de activitate, în cadrul programului educaţional Teach for Romania, 18 profesori au predat în 15 şcoli din 7 judeţe ale ţării şi au ajutat astfel peste 2.600 de copii din comunităţi defavorizate, cu rezultate şcolare scăzute şi rată ridicată de abandon şcolar. "Adevărul" a stat de vorbă cu formatori, profesori şi elevi care au luat parte la acest program în ultimul an.

Formator de profesori, dascăl la rândul ei cu 30 de ani de experienţă în spate, Mirela Şteţco spune că în toţi anii cât a profesat, de fapt, rătăcise printr-un labirint de sistem şi nu a văzut decât târziu o imagine de ansamblu.

"Am fost profesor în Maramureş, la un grup şcolar. După 30 de ani de experienţă mi-am dat seama că nu este suficient ca unul-doi oameni dintr-o şcoală să producă impact asupra copiilor, să inspire copiii în felul în care ei şi-ar putea valorifica la maximum potenţialul. E nevoie de mult mai mult decât atât. Am cunoscut profesori extraordinari în sistem, ce le lipseşre însă este o viziune şi o strategie. Ei fac lucruri minunate la firul ierbii, dar nimeni nu s-a preocupat până acum să le dezvolte o gândire de tip strategic, să-şi pună constant întrebarea cum va arăta copilul din faţa lui la maturitate. Ideea e ca profesorul să-şi organizeze întreaga activitate în vederea modelării unui om", a explicat Şteţco.

"Am rătăcit printr-un labirint timp de 30 de ani pentru că nu aveam o viziune strategică. M-am concentrat, la fel ca majoritatea profesorilor, pe ce să fac, cum să fac, pe conţinutul lecţiei. Mi-a lipsit însă claritatea, pentru ce fac lucrul acesta, privirea de ansamblu. Mi-am dat seama cât de puţini oameni am atins dintre toţi cei pe care aş fi putut să-i îndrum mai mult. A fost, într-un fel, un regret pentru mine. Drumul a fost foarte lung şi anevoios şi asta m-a făcut să renunţ la cariera mea didactică, să mă mut cu totul la Bucureşti pentru că mi-am dat seama că prin Teach for Romania am şansa extraordinară de a atinge vieţile cât mai multor copii şi de a face ceva extraordinar", a povestit Şteţco.

Ea a explicat mai departe cum coordonează programul de pregătire pentru profesori, care să-i ajute pe aceştia să vadă din start viziunea de ansamblu care i-a luat ei 30 de ani să o înţeleagă.

"Princiala nevoie a copiilor este să aibă în faţă un model, indiferent de vârsta pe care o au, să nu fie un om învins, un om care se plânge, un om care nu ştie de ce face anumite alegeri. Copiii vor să aibă în faţa lor un lider, un om pasionat de meserie şi care să creadă cu tărie în potenţialul elevilor", a explicat Şteţco filosofia din spatele pregătirii didactice de la Teach for Romania.

Sistemul de pregătire constă într-o selecţie, unde se caută oameni motivaţi, care vor să schimbe ceva, nu care se lasă duşi de curent în sistem. După selecţie, urmează o pregătire de cinci săptămâni la o academie de vară timp în care învaţă leadership.

Unul dintre dascălii care au beneficiat de pregătirea aceasta motivaţională este Alina Andronescu, profesor de Biologie, în vârstă de 29 de ani.

Ea a povestit pentru "Adevărul" că, după ce a terminat doctoratul în biologie, a căutat o meserie care să-i aducă în primul rând împlinire ca om. A încercat mai multe variante, inclusiv în vânzări sau în cercetare, însă şi-a dat seama că nu i se potriveşte. A descoperit Teach for Romania într-o reclamă de angajare şi a aplicat.

"Mi-am dat seama că lucrul acesta vreau să-l fac. În primul rând era vorba de educaţie şi mi-am dat seama că eu fac asta de mică, din liceu îmi ajutam colegii cu temele, în facultate am dat meditaţii, aşa că am pornit pe acest drum", şi-a explicat alegerea Alina Andronescu. Ea povesteşte că primul lucru pe care a trebuit să-l facă a fost să-i ajute pe copii să-şi schimbe atitudinea faţă de viaţă şi faţă de oameni. Practic, mediul în care trăiesc, cel de acasă şi cel de la şcoală, îi învaţă în timp să se înăsprească, să se înrăiască fiindcă văd că altfel nu pot răzbi într-un mediu defavorizat şi deseori ostil.

Elevii văd două drumuri: să stea cuminţi în colţul lor şi să fie umili, să suporte, sau din defensivă să intre în ofensivă şi să atace la rândul lor sistemul şi reprezentanţii lui, adică să devină "huligani", cum a exlicat unul dintre copii.

Bogdan este elev în clasa a VII-a la şcoala din Cotmeana şi povesteşte că înainte ca Teach for Romania să intre cu programul lor de foarmare în şcoala din sat, "huliganii" făceau de vroiau, deranjau profesorii, intrau peste ei în clasă, îi băteau pe ceilalţi elevi. Practic, adoptaseră o atitudine ofensivă fiindcă aşa perceeau ei că pot supravieţui într-un mediu pe care îl simţeau ostil. Însă, în momentul când mediul din jurul lor a început să se schimbe, când sistemul a început să caute să-i ajute cu adevărat, să-i motiveze, să comunice cu ei, imediat s-a văzut o schimbare în atitudinea generală din şcoală. Copiii care aveau un comportament agresiv nu au mai deranjat orele şi nici nu s-au mai luat de ceilalţi copii. Atmosfera generală din şcoală s-a schimbat într-un singur an cât a acţionat programul Teach for Romania acolo, iar copiii spun că şi-ar dori ca efectul să se extindă şi în comunitatea în care trăiesc.