Despre încurcarea descurcării iţelor de la ELI-NP (Laserul de la Măgurele)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

România are în prezent trei infrastructuri majore de cercetare: ELI-NP (Laserul de la Măgurele), DANUBIUS-RI (un viitor hub pentru studiul sistemului Dunăre-Deltă-Mare) şi ALFRED (visul unui viitor Reactor Nuclear la Mioveni), Ministerul Cercetării alocând pentru acestea sume importante de bani; cel puţin 300 milioane lei, din care peste 2/3 sunt, sau au fost deja direcţionate spre primul obiectiv.

Lăsând la o parte (mai precis pe seama experţilor din domeniile respective) aspectele ştiinţifice ce au dus la desemnarea celor 3 ca purtătoare de stindard pentru cercetarea românească, ne-au atras atenţia relatările din presă legate de ELI-NP. După cum se ştie deja (inclusiv din investigaţia Recorder de aici), există probleme legate de sursa de raze gamma care ar trebui să reprezinte una dintre componentele principale ale ELI-NP, alături de cei doi laseri de mare putere. 

În anul 2014 Consorţiul EuroGammaS (EGS) a câştigat licitaţia pentru această sursă, dar când a venit vremea să o instaleze au apărut problemele.

EGS spune că au făcut teste/măsurători şi că structura clădirii ELI-NP nu respectă standardele din contract, motiv pentru care nu pot instala sursa gamma. (mai multe detalii aici)

Directorul institutului naţional care găzduieşte laserul, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), spunea că au fost respectate standardele şi că instalarea nu trebuie să depindă de clădire, fiind asemănătoare instalării unui pian (sic!). În plus, de ce atâta încredere în expertiza străinilor şi nu în cea a corpului ştiinţific românesc pentru a stabili dacă e la boloboc şapa sau nu? 

image

Atâta doar că „pianul“ s-a „instalat“ în instanţă. Adică EGS a dat în judecată IFIN-HH. Dacă vreţi să urmăriţi procesul, căutaţi pe portal.just.ro dosarul cu nr. 3896/93/2018 aflat pe rol la Tribunalul Ilfov. Aici sunt în joc € 67 milioane în mare parte bani din fonduri europene.

Cum rezolvarea cauzelor în instanţă este de durată, ce s-au gândit cei de la IFIN-HH? Hocus POCus! Facem licitaţie pentru o altă sursă de raze gamma numită VEGA. De unde bani? Păi v-am zis: POCus, că nu prea au cum să fie aceiaşi bani ca pentru prima sursă; pentru aceia există un proces în instanţă. Au deschis licitaţia pe SEAP pentru € 49 milioane (detalii aici). (Apropos de POCus şi POC-uri, vă recomandăm articolul nostru de blog „Miliardele de lei pompate de UE în cercetarea românească se înfundă într-un POC“ de aici)

Doar că a apărut o contestaţie, accesibilă pe pagina de web a ELI-NP. Fişierul, parte din arhiva Sistem VEGA, poate fi vizualizat aici. Contestatarul este uşor de intuit chiar dacă are numele redactat, pentru că face referire la faptul că a fost câştigătorul contractului pentru sursa initială de raze gamma. Acesta cere Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor să spună „Stop joc!“ apelului pentru sursa VEGA.

Contestaţia detaliază şi motivele pentru care au dat anterior în judecată IFIN-HH: EGS contestă nulitatea declaraţiei unilaterale de rezoluţiune a contractului pentru sursă de raze gamma, cere IFIN-HH să pună la dispoziţia lor infrastructurile aşa cum scrie în Caietul de Sarcini şi Propunerea Tehnică, prelungirea termenelor de livrare pentru date ulterioare momentului în care clădirea va respecta parametri din actele menţionate, respectiv returnarea penalităţilor de întârziere de ~ € 2.3 milioane. 

Şi mai importantă este însă problema de fond: obiectul celor două proceduri de atribuire, cea din 2013 pentru Gamma Beam şi cea din 2019 pentru sistemul VEGA, este acelaşi: sistemul VEGA se va instala în clădirea în care trebuia pus iniţial sistemul Gamma Beam, energia fasciculelor de fotoni este aceeaşi pentru cele două sisteme, respectiv 19.5 Mev, specificaţiile tehnice ale celor două fascicule sunt aceleaşi. În aceste condiţii, dacă se face un alt sistem ca cel conceput de ei, dosarul nr. 3896/93/2018 rămâne parţial fără obiect, întrucât EGS oricum nu va mai putea obliga IFIN-HH să le pună la dispoziţie facilităţile şi infrastructura, respectiv nu vor mai avea pentru ce prelungi termenele de livrare (presupunând că vor avea câştig de cauză în instanţă). De asemenea, contestatarul spune că iniţierea procedurii e nelegală pentru că eludează principiul transparenţei. Asta pentru că noul sistem e la fel cu cel pentru care s-a făcut deja licitaţie în 2013, doar că sub un alt nume. 

Cum înţelegem noi situaţia? EGS spune că ei au făcut o sursă care este unică şi concepută special pentru ELI. Dacă se face o altă sursă identică cu acelaşi scop, ei nu mai au ce să facă cu cea pe care deja au construit-o şi pentru care ar trebui să încaseze cei € 67 milioane, adică ei pierd indiferent de rezultatul procesului. De asemenea, o parte dintre echipamente, care se află deja în Măgurele, zic ei, îşi vor pierde funcţionalitatea şi valoarea. De aceea ei cer ca până nu dă instanţa un verdict în dosarul nr. 3896/93/2018 să fie suspendată procedura de atribuire pentru un sistem similar cu cel făcut de ei. În plus, se înţelege din cerere că ei deja au făcut munca dar nu au fost plătiţi şi deci prin urmare au dificultăţi financiare. 

Pentru mai multe detalii apărute pe acest subiect, vă recomandăm şi articolul apărut în urmă cu câteva săptămâni în revista Nature, de aici.

Câteva puncte din articol: (i) datorită problemelor legate de sursa de raze gamma şi anulării contractului cu EuroGammaS de către partea română, ELI-NP a fost scos de către celelalte ţări din viitoarea entitate legală care va superviza proiectul ELI (n.r., partea română fiind una din cele 3 entităţi ale ELI) şi va strânge anual câte €75 milioane necesare pentru funcţionare. Este vorba despre un European Research Infrastructure Consortium (ERIC); (ii) Directorul general al ELI spunea: „We believe our Romanian colleagues will be able to resolve the issues and they will have the possibility to join the ERIC at that time.“

Comisia Europeană a încercat să medieze conflictul: (i) s-a agreat în această mediere că anularea contractului trebuie întoarsă, că IFIN-HH ar trebui să modifice clădirea aşa cum cere EuroGammaS, iar aceştia să instaleze ulterior sursa. România nu a semnat aceste acte; (ii) EuroGammaS s-au oferit să modifice clădirea pe cheltuiala lor însă IFIN-HH nu acceptă; (iii) cei de la Comisia Europeană şi miniştrii francez şi italian i-au scris în aprilie ministrului cercetării din România, însă scrisoarea lor a rămas fără răspuns; (iv) Miniştrii francez şi italian au scris că în aceste condiţii este dificil pentru cercetătorii din ţările lor să continue colaborarea cu ELI-NP; (v) Directorul IFIN-HH ar vrea ca institutul să fie parte a ERIC doar cu laserii şi fără sursă de raze gamma, însă şeful laserului din Cehia spune că scopul ELI nu a fost să facă cel mai puternic laser, ci să aibă beamlines şi arii experimentale. Hmm, să mai tragem o concluzie sugerată? 

Cum se va termina toată încurcătură asta şi cine sunt vinovaţii? Suntem şi noi curioşi. Sunt mulţi bani în joc şi cineva va deconta, iar persoanele ce vor fi găsite vinovate vor trebui trase la răspundere. Interesul şi curiozitatea noastră sunt cu atât mai mari cu cât finanţarea sistemului românesc de cercetare este în cădere liberă (detalii aici), concomitent cu îndepărtarea de principiul alocării banilor din cercetare prin competiţii naţionale, preferându-se mai mult alocările directe. Nu contestăm nevoia sau dorinţa decidenţilor politici de a avea infrastructuri de cercetare „vârf de lance“ în anumite domenii, dar modul în care alegem aceste vârfuri şi implementarea ulterioară a proiectelor lasă de dorit.

În loc de Post Scriptum: Sperăm ca în urma acestor probleme să nu ajungem din nou la retorica: străinii, văzând cercetarea remarcabilă care se face în România, ne pun orice piedici pot pentru a ne tăia avântul şi a ne fura ideile!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite